Acordul privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi a fost semnat astăzi, la București, de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a Preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Acordul va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.
Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între UE, reprezentată de CE, şi Azerbaidjan, fiind şi un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.
Istoria economiei europene, când importam energie şi materii prime ieftine din Rusia, s-a terminat, a declarat, sâmbătă, la Bucureşti, premierul Ungariei, Viktor Orban.
„Dorim să avem o creştere economică şi securitate. Nu avem însă o strategie nouă şi în această situaţie noi, liderii, trebuie să ne asigurăm că vom asigura popoarelor noastre securitate economică şi energetică. Suntem aici împreună pentru că am fost de acord că soluţia este de a identifica noi surse de energie regenerabilă pentru Europa. Dar asta rămâne doar un vis până în momentul în care vom avea condiţii efective pentru a realiza conexiunile. Avem în jurul Europei astfel de surse, iar regiunea Mării Caspice este o astfel de regiune”, a spus şeful Executivului de la Budapesta, potrivit traducerii oficiale.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, sâmbătă, că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi „răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică”, arătând că ţara noastră este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică.
„Acordul răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică. Prezenţa preşedintelui CE subliniază importanţa strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză trebuie să rămânem uniţi, să ne aducem la un loc potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică şi în cooperare cu partenerii noştri să promoveze securitatea energetică pentru noi şi întreaga regiune. Ca o consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte către întărirea cooperării bilaterale pe termen lung în domeniul energetic”, a spus premierul, la Palatul Cotroceni.
El a afirmat că semnarea acestui document reprezintă o „piatră de hotar importantă în cadrul eforturilor UE de a creşte ponderea energiei verzi în lupta împotriva încălzirii globale şi întăririi capacităţii de a face faţă în acest domeniu”.
Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat sâmbătă că ţara sa va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special de energie verde.
„Această înţelegere este un pas pentru a crea un coridor pentru energia verde. (…) Azerbaidjanul îşi lărgeşte aria de acţiune geografică furnizând gaz către pieţele europene. Este o situaţie de win-win pentru că Europa are nevoie să-şi întărească securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de pieţe de desfacere pentru resursele uriaşe pe care le are. Astăzi începem să construim un nou ‘pod’ din Azerbaidjan către Europa. Ţara noastră va deveni furnizor important de energie electrică către Europa, mai ales de energie verde”, a spus preşedintele Republicii Azerbaidjan.
El a mai arătat că ţara sa a exportat anul trecut 8,2 miliarde metri cubi de gaz către UE, iar anul acesta – 11,3 miliarde metri cubi de gaz.
„Anul viitor vor fi cel puţin 11,6 miliarde metri cubi de gaz”, a informat Ilham Aliyev, amintind de semnarea de către Romgaz a unui acord de livrare de gaz din Azerbaidjan către România începând din ianuarie.
Acordul dintre guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei va conecta cele două maluri ale Mării Negre şi ar putea transporta electricitate către Moldova, Balcanii de Vest şi Ucraina, a declarat, sâmbătă, la Bucureşti, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Agerpres.
„De la începutul războiului Rusiei am decis să renunţăm la combustibilul fosil de provenienţă rusă şi să diversificăm opţiunile către parteneri fiabili în domeniul energiei, precum cei de la această masă. Şi funcţionează. Uniunea Europeană a fost capabilă să compenseze reducerile de gaz provenit din Rusia. Dar nu vorbim doar de gestionarea unei situaţii geopolitice noi. Este vorba de crearea unui viitor pentru noi în ceea ce priveşte sursele de energie curate, accesibile şi sigure, iar acestea sunt formele de energie regenerabilă”, a arătat şefa Executivului comunitar.
Ea a spus că „acest proiect va conecta cele două maluri ale Mării Negre şi, mai departe, către regiunea Mării Caspice, atât în ceea ce priveşte comunicarea digitală, cât şi energia”.
„Cablul electric de sub Marea Neagră prezintă multiple oportunităţi. Acest proiect ar putea aduce Georgiei, o ţară cu destin european, beneficii considerabile. Ar putea transforma ţara într-un hub de energie electrică şi ar putea-o integra în piaţa de electricitate a UE. Cablul de sub Marea Neagră ar putea transporta electricitate către vecinii noştri din Moldova şi Balcanii de Vest şi desigur către Ucraina. Va ajuta la reconstrucţia sistemului energetic ucrainean şi la reconstrucţia ţării”, a evidenţiat Ursula von der Leyen.
Ea a concluzionat că, în acest context, „putem spune că ambele maluri ale Mării Negre nu au fost niciodată mai aproape”.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei este un document „crucial”, „ambiţios”, care va aduce o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la cooperarea în regiune, transmite Agerpres.
„Având în vedere contextul actual de securitate din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei trebuie să cooperăm mai bine şi să dăm dovadă de mai multă solidaritate pentru a aborda obstacolele actuale. Acest acord constituie un cadru pentru cooperarea pe termen lung între ţările noastre într-o serie de domenii foarte importante, mai întâi producţia, transportul şi comercializarea de energie, apoi dezvoltarea unei noi infrastructuri, inclusiv a unui cablu submarin prin Marea Neagră, apoi proiecte cu privire la hidrogenul verde şi apoi eficienţa. Este vorba despre un acord ambiţios care arată că putem să aducem împreună o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la o creştere durabilă a cooperării în regiune”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.
El a subliniat importanţa energiei verzi.
„Situaţia actuală ne afectează pe toţi. Climatul de securitate şi dificultăţile economice înseamnă că este nevoie de mai multe interconexiuni, de mai multă cooperare la nivel regional şi global. Cooperarea noastră energetică (…) va spori adaptabilitatea noastră în domeniul energetic, dar şi numărul şi calitatea rutelor de transport. Potenţialul energiei verzi în zona Caspică, mai ales în Azerbaidjan, este mare. Este nevoie de o gândire în viitor şi de preluarea iniţiativei în această materie în regiunea noastră”, a afirmat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a spus că etapa viitoare o reprezintă cablul submarin din Marea Neagră.
„Ne dorim şi sporirea legăturilor de transport maritim de la Constanţa în Georgia Aceste eforturi vor spori conectivitatea şi cu Azerbaidjanul şi mai departe cu Asia Centrală”, a adăugat el.
