Ilan Șor, condamnat în primă instanță în dosarul fraudei bancare, a declarat că e gata ”să întoarcă” statului banii furați din BEM, Banca Socială și Unibanck. Însă, a cerut Procuraturii Generale să înceteze urmărirea penală în adresa sa, inclusiv anularea mandatului de arestare pe numele său, în schimbul a 13 miliarde de lei. Prin această declarație, Șor nu a făcut nimic altceva decât să recunoască că are o implicare în frauda bancară, fiind aidoma unui autodenunț. De această părere este juristul și expertul în drept constituțional Alexandru Cuznețov.
”Organele de stat trebuie să analizeze și să vadă dacă pot fi făcute astfel de excepții de la regula generală. Arată cam straniu, dar declarațiile lui Șor pot fi catalogate și ca o ideea de a-și cumpăra libertatea. Prin această propunere, Ilan Șor recunoaște că a fost implicat în săvârșirea acestei infracțiuni, un autodenunț”, declară expertul într-un comentariu pentru Dosar Media.
Avocații lui Ilan Șor vor depune un demers în care vor cere anularea mandatului de arestare pe numele clientului lor, astfel încât acesta să-și poată apăra drepturile și interesele în instanța de judecată. Despre asta a anunțat Ilan Șor, într-o conferință de presă.
”Avocații mei vor cere în instanța de judecată să fie anulat imediat mandatul de arestare ca să pot depune depoziții și să particip la ședințele de judecată și în viața publică a țării. Sunt convins că, dacă instanța de judecată și instituțiile abilitate nu au de ce să se teamă, nu se vor opune acestui demers. Dacă doresc să afle adevărul și vor să rezolve această problemă, vor susține demersul. Sunt convins că vor avea curajul să mă privească în ochi”, a declarat Ilan Șor.
El a anunțat că foștii acționari ai instituțiilor financiare lichidate sunt gata să acopere paguba, iar după aceasta, prin intermediul instanțelor de judecată, să obțină restituirea banilor de la adevărații beneficiari ai fraudei bancare.
Întrebat cine sunt beneficiarii fraudei bancare, Ilan Șor a spus că nu este în drept să divulge informații în acest sens, deoarece materialele dosarului sunt secretizate.
Șor a reiterat că nu a beneficiat de niciun ban din așa-numitul furt al miliardului și că această infracțiune a început cu mult timp înainte să ajungă președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii.
Potrivit lui Șor, creditele de urgență, asigurate cu garanții de stat, acordate celor trei bănci care au fost lichidate, au fost gestionate de funcționarii Băncii Naționale.
