În timp ce în Republica Moldova mulți dintre angajați încă mai muncesc peste program fără a fi remunerați pentru orele suplimentare, țări precum Islanda au experimentat introducerea săptămânii de lucru de patru zile.
Experimentul care s-a desfășurat între 2015 și 2019, a fost unul de succes. Au participat peste 2.500 de angajați. Mulți dintre ei au trecut de la săptămâna de lucru de 40 de ore la cea de 35 sau 36 de ore.
Ce au constatat specialiștii?
Cercetătorii au observat că în majoritatea cazurilor, productivitatea a rămas aceeași sau chiar s-a îmbunătățit. Angajații spun că se simt mai puțin stresați și mai puțin expuși riscului de epuizare (burnout), iar sănătatea lor și echilibrul dintre viața profesională și cea privată s-au îmbunătățit.
„Acest studiu arată că cel mai mare test din lume privind reducerea săptămânii de lucru în sectorul public a fost, din toate punctele de vedere, un succes incontestabil”, a declarat Will Stronge, cel care a condus cercetările.
Spania experimentează și ea săptămâna de lucru de patru zile în companii. În Noua Zeelandă, unele companii oferă angajaților ocazia de a-și reduce orele de lucru cu 20%, fără a le fi afectat salariul. În Marea Britanie, un raport comandat de campania „Săptămâna de 4 zile” a indicat, în mai, că programul de lucru mai scurt ar putea reduce totodată și amprenta de carbon a Regatului Unit.
În Republica Moldova puține sunt companiile care au implementat acest program, dar lucrurile s-ar putea schimba în anii care vin. Pentru asta avem nevoie de unele modificări la nivel de ”legislație” și de ”mentalitate”.
Despre avantajele și dezavantajele unui program redus de muncă am discutat cu Alexandru Bordea, business trainer și Cristina Oglinda, avocat.
Vedeți mai jos opiniile experților.
Alexandru Bordea, business trainer
Care sunt avantajele și dezavantajele unui astfel de program pentru angajatori și, respectiv, pentru angajați?
Avantajele angajaților – o zi liberă în plus. Avantajele angajatorilor – o zi de cheltuieli fixe în minus. Dar asta în condițiile în care ne ajunge inteligență să fim eficienți în patru zile, cum suntem în cinci..
Dezavantaje nu prea sunt, decât cele de deprindere și mentalitate. (Ce să facă unii 3 zile de weekend când nu știu cum să umple două?:)
Mai puține zile de muncă înseamnă și mai multă eficiență?
Numărul de zile nu determină eficiența, ci eficiența determină dacă putem face în patru zile ceea ce făceam în cinci.
Impedimentele de ordin legal sau la nivel de percepție/mentalitate: Care au o pondere mai mare și ar putea sta în calea punerii în practică a unui program de ”4 zile pe săptămână” în Republica Moldova?
Legal se rezolvă mai ușor decât la nivel de mentalitate. Când 80% din populație merg la serviciu pentru orar și salariu, despre eficiență e greu să vorbim. Cei mai eficienți sunt freelancerii și antreprenorii, dar pe ei această lege nu i-ar privi, pentru că la ei agenda este de 24/7/365.
Dacă angajatorii din Republica Moldova vor implementa săptămâna de lucru de 4 zile, cred că se vor bucura de performanțe înregistrate de proprii salariați, la fel cum s-a întâmplat și în alte state ale lumii care deja practică această modalitate de repartizare a timpului de muncă.
Legislația muncii poate să încurajeze angajatorii
La moment legislația muncii din Republica Moldova poate să încurajeze o astfel de decizie a unui angajator. Menționez că, repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă și constituie 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
Dar legislația permite repartizarea timpului de muncă în cadrul unei săptămâni de lucru comprimate din 4 zile sau 4 zile şi jumătate, cu condiţia ca durata săptămânală a timpului de muncă să nu depășească durata maximă legală de 40 de ore pe săptămână, respectiv pot fi admise și mai puține ore de muncă.
Angajatorul care introduce săptămâna de lucru comprimată are obligaţia de a respecta dispoziţiile speciale cu privire la durata timpului zilnic de muncă al tinerilor și al femeilor (femei gravide, care au născut de curând sau care alaptează).
Spațiu de manevră pentru angajatori și angajați
Revenind la ideea unei săptămâni de muncă comprimate, legislația indică că durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăși 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. Durata zilnică a timpului de muncă poate fi împărțită în două perioade: o perioadă fixă, în care salariatul se află la locul de muncă, și o perioadă variabilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare. Deci există alternative legale pentru angajatori și salariați să stabilească un regim de muncă favorabil tuturor.
Cu toate acestea angajatorul poate alege ca săptămâna comprimată de muncă să însumeze și 32 de ore, deci 4 zile de muncă, câte 8 ore pe zi, iar atât timp cât salariatul va asigura în continuare realizarea acelorași sarcini din fișa de post, salariatul nu poate fi limitat în drepturile sale din perspectiva retribuției sau altor garanții cum ar fi la calcularea vechimii în muncă, a stagiului de cotizare, durata concediului anual de odihnă etc.
Norma întreagă: cum trecem de la 40 la 32 de ore săptămânal
Consider că, anumite intervenții în legislația muncii sunt necesare de efectuat pentru a proteja salariatul în sensul ca cele 32 de ore muncite săptămânal să fie considerate timp de muncă cu normă întreagă, dar mai cu seamă, cel mai important aspect este să existe deschidere din partea angajatorilor de a avea încredere că salariații pot înregistra același performanțe și într-o săptămână de lucru comprimată de 32 de ore și atunci acest regim de muncă ar putea deveni o realitate și a societății noastre.
O zi suplimentară pentru ”viață”
Un sondaj global realizat în 2021 de Harvard Business Review arată că 89% dintre cei intervievați au spus că viața profesională se înrăutățește, 85% au raportat niveluri mai scăzute de bunăstare și 62% au spus că au trecut prin burnout în timpul pandemiei. Astfel, se pare că o săptămână de lucru cu ore reduse ar însemna mai mult timp în familie și o sănătate mintală și fizică îmbunătățită.
O zi suplimentară pentru ”viață” înseamnă că suntem mai predispuși să ne odihnim, să facem exerciții fizice, să ne programăm vizitele la medic, să ne bucurăm de aer liber, să petrecem timp alături de copiii noștri și să ne îngrijim de părinții și bunicii noștri, toate astea fără să ne sacrificăm salariul sau cariera.
