Fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, condamnat în Ucraina la 13 ani de pușcărie pentru înaltă trădare, este văzut de Kremlin drept unul dintre posibilii înlocuitori ai lui Volodimir Zelenski, în cazul în care Rusia va pune stăpânire pe puterea de la Kiev, scrie libertatea.ro.
Informația, publicată de jurnaliștii de la Ukrainska Pravda (UP), e întărită de o altă informație exclusivă obținută de aceștia: pe 7 martie, la ora 15:42, aeronava lui Ianukovici a aterizat în Belarus, la Minsk. Sursele UP au confirmat că avionul îi aparține lui Ianukovici și au arătat că acesta fusese, de la începutul invaziei, unul dintre favoriți pentru a prelua puterea și a acționa în favoarea lui Vladimir Putin. Ianukovici ar fi fost la Minsk și pe 2 martie, spun cei de la Ukrainska Pravda.
Cine e Ianukovici?
Viktor Ianukovici este condamnat, în Ucraina, la 13 ani de închisoare pentru înaltă trădare. A fugit din Ucraina în 2014, imediat după Euromaidan, când activiștii din Piața Independenței din Kiev îi dădeau ultimatumuri pentru a părăsi țara.
”Dacă până la ora 10 dimineață, mâine, Ianukovici nu-și dă demisia, ne luăm armele și trecem la atac”, se arată într-un celebru discurs ținut de un voluntar pe scena din centrul Kievului.
Ianukovici a plecat și a renunțat la cetățenia ucraineană, fiind, în prezent, cetățean rus.
”Adevărul despre crimele Ucrainei în Donbas”
Născut în 1950 la Ienakiieve, în Donbas, Ianukovici a avut probleme cu legea din copilărie, fiind condamnat pentru prima oară la 17 ani pentru un jaf. De origine bielorusă după tată și rusă după mamă, cel devenit în 2010 al patrulea președinte al Ucrainei a început cu funcții mici în lumea minieră din Donbas pentru ca, la finalul anilor ‘90, să urce rapid în administrația locală și să ajungă guvernatorul oblastului Donețk.
A fost apoi premier (2002-2004) și a candidat pentru președinția Ucrainei, câștigând cursa din 2004, pierdută în urma verificărilor făcute după Revoluția Portocalie, când s-a constatat că adversarul său, Viktor Iușcenko, câștigase de fapt, însă votul fusese fraudat masiv.
A revenit ca premier între 2006-2007, fiind susținut masiv de Partidul Regiunilor, prorus.
Fuga din 2014
Ajuns președinte în 2010, după un mandat considerat dezamăgitor al lui Iușcenko, Ianukovici a fost cel care a dat semnalul apropierii Ucrainei de Rusia la final de 2013.
Mai întâi, s-a poziționat în favoarea limbii ruse drept a doua limbă oficială a Ucrainei. Apoi, pe 21 noiembrie 2013, când lumea aștepta semnarea unui acord între Ucraina și UE, Ianukovici a suspendat procesul și, în schimb, a optat pentru o apropiere economică de Rusia.
Solidari cu războiul. Cum a devenit litera Z, marcaj misterios de pe tancurile rusești, un simbol al invaziei adoptat de fanii entuziaști ai lui Putin Protestele – pașnice la început – s-au transformat într-o revoltă sângeroasă, în urma căreia peste 100 de persoane au murit, iar Ianukovici a fost forțat să fugă.
Evenimentele au dus la anexarea Crimeii și conflictul din estul Ucrainei, Ienakiieve, locul natal al lui Ianukovici, aflându-se sub control prorus. 4,9% dintre ucraineni ar fi vrut ca Ianukovici să rămână președinte, a arătat un sondaj făcut de Centrul pentru Studii Politice și Economice Razumkov din Kiev Primit de Moscova cu brațele deschise
Ianukovici a plecat prin aeroportul internațional din Harkov, un oraș bombardat puternic de ruși în aceste zile. A ajuns la Moscova, unde a fost văzut pentru prima oară pe 26 februarie 2014. În aceeași zi, și-a cumpărat o casă cu 52 de milioane de dolari în Barviha, la est de Moscova, conform Korrespondent.
Apoi s-a internat la un sanatoriu de lângă capitala Rusiei. Alături de el a fugit și familia. De soție, Liudmila, a divorțat în 2017. Pe fiul cel mic l-a pierdut în 2015. Viktor jr, și el fost deputat în Ucraina (2006-2014), a murit înecat în Lacul Baikal. Conducea un microbuz Volkswagen pe apele înghețate ale lacului, moment în care gheața a cedat. A fost singurul dintre cei 6 din mașină care n-a reușit să scape, având centura de siguranță prinsă.
