După 23 martie, Parlamentul poate fi dizolvat chiar și în condițiile în care până atunci nu este eșuată o nouă tentativă de instalare a unui Guvern, declara în luna februarie, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.
Argumentul deputatului este că „potrivit hotărârilor și interpretărilor anterioare ale Curții”, 23-24 martie este termenul când poate fi dizolvat Parlamentul.
„Termenul de 3 luni din momentul când a fost demis sau și-a dat demisia un Guvern este termen limită. Indiferent de ce se întâmplă în acest termen limită, după expirarea sa este obligatoriu ca Parlamentul să fie dizolvat. Deja nu mai e discreția președintelui, ci obligația sa”, a declarat Litvinenco.
Deputatul PAS a mai spus că aceasta ar fi singura soluție logică, mai ales în condițiile în care Curtea Constituțională a demonstrat în hotărârile recente că ține cont de jurisprudența anterioară.
„În hotărârea de CCM s-a ținut cont de decizia din 29 decembrie 2015, luată în acel context foarte special, când Plahotniuc încerca să devină prim-ministru și a fost respins de Nicolae Timofti. Aceleași considerente au fost luate în calcul și în hotărârea din august 2020”, a continuat el.
Și președintele țării, Maia Sandu, a declarat în cadrul emisiunii „Dreptul la Replică” de la Știri.md, că în baza hotărârilor luate anterior de Curtea Constituțională, există șanse ca actualul Legislativ să fie dizolvat după data de 23 martie și să fie stabilite alegeri parlamentare anticipate.
”Există decizii precedente ale Curții Constituționale care spun că acest termen de 3 luni cu Guvern interimar e condiție suficientă pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor. E greu să spun dacă această Curte Constituțională va menține această regulă sau dacă va dori să schimbe interpretarea. Trebuie să vedem ce va spune. Până acum, Curtea a mers pe aceleași reguli, nu a schimbat alte decizii ale Curților precedente, aici trebuie să așteptăm”, a declarat Maia Sandu.
Maia Sandu a comentat și declarația liderului Platformei DA, Andrei Năstase, care a spus că anunțurile despre dizolvarea Parlamentului după 23 martie ar putea ar putea fi doar o manipulare.
„Opinii pot exista diferite. Repet, nimeni nu poate să știe care vor fi deciziile finale ale Curții (n.r. de a declanșa alegeri anticipate). Sunt în discuții cu mulți specialiști și vorbim despre criza politică. Chiar dacă majoritatea deputaților nu vor dori anticipate, sondajele arată că cel puțin 70% din cetățeni vor anticipate. Atunci ne rămân metodele constituționale care spun, conflictul dintre două instituții Președinție și Parlament poate fi rezolvat sau prin referendum, sau prin anticipate.
Acestea sunt mijloacele constituționale pe care ni le oferă cadrul și într-un caz ori în altul ajungem la cetățeni. Aceasta este ideea de bază, pentru că toți cei care vin acum și aruncă tot felul de acuzații nu au dreptate, pentru că decizia pe care o promovez eu nu o să o iau eu, dar cetățenii. Nu-mi asum eu o decizie finală, eu doar vreau să creăm contextul pentru ca oamenii să poată să decidă”, a conchis Maia Sandu.
Șeful statului a amintit că scenariul propus de liderul PSRM, Igor Dodon, prin care șeful statului ar putea fi suspendat pe câteva minute pentru ca președintele Parlamentului să desemneze premierul, este o acțiune declarată neconstituțională de Curtea Constituțională.
Experții politici, dar și presa care monitorizează permanent activitatea politică din Republica modlova au sesizat cădeputații PAS și Maia Sandu intenționează să provoace dizolvarea Parlamentului, apelând la prevederile hotărârii Curții Constituționale din 2013, prin care magistrații Înaltei Curți au menționat că „indiferent de circumstanțele care au determinat lipsa votului de încredere, eșuarea formării noului Guvern în termen de 3 luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului”.
Amintim că, fostul premier Ion Chicu a demisionat la 23 decembrie, exact acum 3 luni. În acest timp a existat doar o tentativă eșuată de învestire a unui guvern.
Fostul Președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase spune într-un interviu pentru sputnik.md că 23 martie nu ar fi data limită, după care obligatoriu să intervină dizolvarea Parlamentului, chiar dacă acesta a epuizat două tentative de a investi un Guvern.
”Deocamdată nu avem o speță judiciară în acest sens pentru a vedea care ar putea fi finalitatea în asemenea situații. Comunicarea pe care o oferă la ora actuală instituția prezidențială este mai mult prin lozinci, sloganuri, mesaje care vin prin intermediul breefingurilor și ele toate sunt în limbajul ăsta de lemn, în care nu oferă prea multe detalii pentru a-ți da seama care sunt adevăratele intenții ale Președintelui”, a menționat Tănase.
El este de părere că cei care insistă pe scenariul anticipatelor trebuie să înțeleagă o chestiune fundamentală că, de fapt, Curtea Constituțională ar putea să nu fie de acord cu dizolvarea Parlamentului și în acest sens există un argument foarte pertinent.
„Dizolvarea nu este o acțiune la discreția Președintelui care poate avea rațiuni politice, dizolvarea Parlamentului poate surveni doar ca o sancțiune pentru Parlament în cazul în care el nu poate investi un Guvern”, a declarat Tănase.
Fostul Președintee al CCM mai spune că data de 23 martie nu ar fi una bătută în cuie.
”S-ar putea ca CCM să aibă o altă părere, dar personal cred că nu s-au epuizat toate posibiltățile, iar o hotărâre a CCM din anul 2013 spune că acest termen de trei luni se aplică la situația când Parlamentul n-a fost capabil să investească un Guvern, dar nu se aplică, aceste trei luni, la situația când Parlamentului nu i s-a oferit posibilitatea să investească un Guvern, de aceea, Curtea ar putea să nu constate circumstanțele de dizolvare”, a concluzionat Alexandru Tănase.
