Scoaterea Partidului Politic Șor în afara legii ar putea fi un cadou pentru această formațiune politică. Asta însemnând că peste noapte oamenii din acest partid s-ar putea reorganiza într-o nouă formațiune politică și ar putea participa la alegeri ca un partid nou. O declarație în acest sens a fost făcută de doctorul habilitat în drept, profesorul universitar, Boris Negru în cadrul dezbaterii IPN cu tema „Neconstituționalitatea partidelor într-un stat de drept: legalitate, beneficii, riscuri”, ediția a 267-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”.
”Vreau să spun că problema abordată este una relativ nouă pentru Republica Moldova. Nu aș spune că este una total nouă, pentru că am avut un caz când un partid a fost declarat înafara legii, vorbim de evenimentele din 1991 când Partidul Comunist a fost scos înafara legii. În principiu e o problemă nouă, dar e și una veche”, a declarat Boris Negru, doctor habilitat în drept, profesor universitar.
Scoaterea în afara legii a partidului respectiv (n.red.Partidul Politic Șor) va fi un cadou. Noi am întâlnit această practică în Republica Moldova, mă refer la situația când Partidul Comunist s-a transformat peste noapte în Partidul Agrar și a participat la alegeri nimerind direct în fotoliile parlamentare”, a declarat Boris Negru.
Profesorul universitar, Boris Negru atenționează că declararea neconstituționalității unui partid își va pierde importanța sa juridică dacă Curtea Constituțională nu va dezrădăcina această practică, altfel ne vom trezi peste noapte cu aceeași oameni care vor veni cu o nouă programă electorală și vor participa la alegeri.
”Cred că trebuie ca Curtea Constituțională să pună și problema ce drept vor mai avea acele persoane care vin dintr-un partid declarat neconstituțional să mai participe la alegeri, să fie înregistrați în calitate de candidați”, a menționat Boris Negru.
Totodată, Boris Negru menționează că suportul juridic de care se conduce activitatea partidelor prevede pluralismul, pluripartitismul și democrația și precizează că încetarea activității unui partid politic nu este echivalentă cu declararea neconstituționalității acestuia.
”Pe lângă Constituția Republicii Moldova, mai este și legea din 21 decembrie 2007, în această lege articolele 21 și 22 prevăd expres cazurile în care poate fi pusă problema încetării activității unui partid. Declararea neconstituționalității unui partid este o problemă aparte. Dacă mă refer la reorganizare, asta se face din inițiativa membrilor partidului. Autodizolvarea la fel poate fi inițiată de membrii partidului, iar atunci când vorbim despre dizolvare atunci aici intervin autoritățile respective. Este legea care prevede de când partidele își încep activitatea, acesta urmează să fie înregistrat la Ministerul Justiției și, evident, numai după aceasta el își începe activitatea propriu-zisă. Mai este o problemă importantă privind faptul că uneori partidul poate fi limitat în activitatea sa pentru o perioadă de până șase luni, pentru a ține cont de obiecțiile care i se fac și apoi, după șase luni, iarăși se poate reveni la activitatea normală a partidului” a declarat Boris Negru.
Boris Negru susține că neconstituționalitatea partidelor politice poate fi stabilită doar de Curtea Constituțională și în acest caz Înalta Curte va avea o misiune dificilă.
”În acest caz este o situație dificilă deoarece Curtea Constituțională nu are practică în privința proclamării constituționalității sau neconstituționalității, în cazul de față, a unui partid. Neconstituționalitatea unui partid constă în faptul că sunt scoase în evidență acele împrejurări care sunt arătate în legea respectivă precum și în alineatul 4 al Articolului 41 din Constituție care prevede că partidele și alte organizații social-politice care prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiului statului de drept, a suveranității, independenței și integrității teritorială. Iată motivele principale pentru care ele pot fi declarate neconstituționale. Deși demonstrarea neconstituționalității unui partid este inițiat de Ministerul Justiție, acesta nu poate duce la capăt acest proces fără avizul Curții Constituționale care spune dacă sunt motive întemeiate pentru declararea neconstituționalității”, a precizat Boris Negru în cadrul dezbaterii IPN
Întrebat fiind, care ar putea fi normele pe care Curtea Constituțională s-ar putea baza într-o decizie sau alta, Boris Negru a declarat că însăși denumirea partidului Șor, numele omului care se află în conflict cu legea și fuge de justiție este un mare semn de întrebare pentru constituționalitatea acestui partid. Mai mult decât atât, Boris Negru spune că acest partid atrage cetățenii nu prin simpatiile politice, prin valorile partidului, dar prin puterea banului. Aici, profesorul universitar se referă la magazinele sociale și alte modalități de acorda ajutoare sociale care vin de la Ilan Șor, liderul partidului, persoana aflată în conflict cu legea și care fuge de justiție.
