Motivul acțiunii de protest înainte de întâlnirea între liderii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului la Soci

În ajunul întâlnirii trilaterale planificate la Soci între liderii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului, la Khankendi a avut loc o acțiune de protest organizată de separatiștii locali, la care, potrivit organizatorilor, au participat „zeci de mii de persoane” sau „aproape toți armenii din Karabah”, scrie haqqin.az

Scopul acțiunii a fost, de a arăta că armenii etnici, care locuiesc în Karabah, se opun semnării tratatului de pace care recunoaște suveranitatea Azerbaidjanului asupra teritoriilor temporar controlate de forțele rusești de menținere a păcii.

După cum se știe, inițial nu a fost planificată semnarea acordului de pace la Soci.

Chiar dacă Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat în ajunul întâlnirii că este pregătit să accepte versiunea de la „Washington” a acordului care prevede că Karabah este recunoscut ca teritoriu al Azerbaidjanului, regimul separatist din Khankendi se opune cu fermitate, afirmând că „nu va accepta niciun document” care să recunoască suveranitatea Azerbaidjanului asupra Karabahului.

Această poziție a fost laitmotivul acțiunii de protest din Khankendi, la care toți oratorii au declarat cu o singură voce că nu vor accepta niciodată „un astfel de acord de pace”.

Însăși atmosfera acțiunii – excitată, electrificată, încărcată de agresivitate și ură – amintea de anul 1988, începutul mișcării separatiste înrăite în fosta Regiune Autonomă Nagorny Karabakh sub sloganul naționalist „miatsum”, care a condus în cele din urmă popoarele azer și armean la două războaie sângeroase și la ocupația de 30 de ani a teritoriilor azere.

Faptul că organizatorii acțiunii au fost inspirați anume de aceste aluzii istorice a fost confirmat de unul dintre cei mai intransigenți revanșiști armeni, Vicepreședintele Adunării Naționale, Ishkhan Saghatelyan, care a declarat de la tribuna mitingului:

„Artsakh este în picioare așa cum a fost, iar spiritul anului 1988 plutește deasupra acestei piețe”.

Pentru a crea o mulțime cât mai impresionantă, organizatorii au adunat la miting aproape toți locuitorii, inclusiv bătrânii și copiii. Potrivit rapoartelor din Khankendi, oamenii din satele învecinate au fost aproape forțați să urce în autobuze și duși la centrul regional. Reprezentanții separatiștilor susțin că s-au adunat „aproximativ 40.000 de persoane” sau „o treime din populația Karabahului”.

Cu toate acestea, dacă luăm în considerare faptul că numărul real de persoane care trăiesc pe teritoriile aflate sub controlul forțelor de menținere a păcii rusești este puțin peste 50.000, putem spune că, practic, întreaga populație a regiunii s-a adunat în centrul orașului Khankendi.

Acest lucru înseamnă că vorbim despre cel mai înalt nivel de organizare și logistică, ceea ce, în general, nu este surprinzător dacă luăm în considerare faptul că forțele rusești de menținere a păcii… au contribuit la procesul de organizare. Acest lucru este confirmat de informațiile publicate pe site-ul armean epress.am la 29 octombrie, potrivit cărora inițiativa de a organiza o acțiune de protest la Khankendi aparține comandantului contingentului rus de menținere a păcii, generalul-maior Andrey Volkov.

„În ajunul întâlnirii de la Soci Pashinyan — Putin — Aliyev din Stepanakert (Khankendi — red.) are loc o acțiune de susținere a așa-numitei versiuni „rusești” sau „moscovite” a tratatului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan”, scrie site-ul. Inițiatorul a fost comandantul contingentului rus de menținere a păcii din Karabah, generalul-maior Andrey Volkov. Potrivit acestuia, dacă Armenia va respinge varianta „rusă” de soluționare, misiunea de menținere a păcii va părăsi Karabahul”.

Publicația de pe epress.am explică în mare măsură mediatizarea fără precedent în presa rusă atât a acțiunii de protest de la Khankendi, cât și a numeroaselor publicații „preliminare” care conțin critici dure la adresa acțiunilor lui Nikol Pashinyan , precum și apeluri adresate poporului armean de a-l destitui pe Premierul rebel sau, cel puțin, de a-l împiedica pe Pashinyan să semneze tratatul de pace care să recunoască Karabahul ca parte a Azerbaidjanului.

În paralel, pe canalele centrale de televiziune rusești au fost difuzate discursuri provocatoare împotriva Azerbaidjanului, folosind expresii precum „Republica Nagorno-Karabah” și „Karabah aparține armenilor”.

Prin urmare, nu există niciun dubiu că acțiunea din Khankendi a avut ca scop influențarea rezultatului negocierilor de la Soci. Și, în principiu, a făcut-o, având în vedere poziția „pro-rusă” extrem de loială a lui Pashinyan.

Cu alte cuvinte, organizatorii acțiunii au dat clar de înțeles, că separatiștii armeni din Khankendi, conduși de „mentorii” lor politici de la Erevan și Moscova, nu vor accepta un tratat de pace între Armenia și Azerbaidjan care să recunoască integritatea teritorială a părților.

Acest lucru înseamnă că „problema Karabah” așa și va rămâne piatră de poticnire, permițând Rusiei să își prelungească prezența militară în regiune sub pretextul „protejării securității poporului din Karabah” și să împiedice „Occidentul colectiv” să-l împingă înafară din Caucazul de Sud.

Acest lucru a fost afirmat mai puțin elocvent, dar foarte clar, de către Președintele rus Vladimir Putin la ultima conferință de presă după încheiere a negocierilor oficiale. Întâlnirea de la Soci a fost ca și cum Rusia ar fi vrut să le arate „partenerilor săi occidentali” că are la îndemână atât problema Karabahului, cât și control asupra situației…

Dosar Media

Ai o noutate?