Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut joi, la Versailles, “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, scrie caleaeuropeană.ro.
După ce au temperat, prin declarații politice în preambulul summitului, așteptările că ar putea decide o procedură accelerată pentru primirea Ucrainei în UE, așa cum a solicitat președintele Volodimir Zelenski, liderii statelor membre au deosebit contextul în care Ucraina a depus cererea de aderare la UE de gesturile similare și ca efect de domino simbolic ale Chișinăului și Tbilisi-ului.
“Consiliul European a recunoscut aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina, astfel cum se menționează în Acordul de asociere. La 28 februarie 2022, exercitând dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin, președintele Ucrainei a transmis cererea Ucrainei de a deveni membră a Uniunii Europene. Consiliul a acționat rapid și a invitat Comisia să-și prezinte avizul cu privire la această cerere în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate”, au statuat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni întruniți la Versailles în declarația adoptată.
“În așteptarea acestui aviz și fără întârziere, vom continua să ne consolidăm legăturile și să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina să își urmeze calea europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană“, au afirmat cei 27.
De asemenea, Consiliul a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la cererile depuse de Republica Moldova și de Georgia.
“O noapte istorică la Versailles. După 5 ore de discuții aprinse, liderii UE au spus da eurointegrării ucrainene. Procesul a început. Acum depinde de noi și de ucraineni să realizăm acest lucru rapid”, a anunțat, pe Twitter, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.
Premierul sloven Janez Janša a declarat că subiectul candidaturii Ucrainei la aderarea la UE a fost “problema care a necesitat mult timp” în cadrul dezbaterilor. Într-o remarcă la adresa premierului olandez, Janša a spus că liderii sunt împărțiți între o majoritate care consideră că “ucrainenii care luptă pentru viața lor… au nevoie de un mesaj politic puternic că aparțin familiei noastre europene” și alte țări “care încă dezbat procedurile”.
“Nu există procedură rapidă de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Mark Rutte, al doilea cel mai longeviv membru al Consiliului European după omologul maghiar Viktor Orban, în timp ce Ucraina şi-a înaintat candidatura în speranţa de a adera “imediat” la Uniunea Europeană.
În concluziile adoptate joi noaptea, sub auspiciile președintelui Emmanuel Macron și ale președinției franceze a Consiliului UE, liderii europeni au denunțat din nou agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, care “încalcă grav dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea la nivel european și mondial”.
“Rusia a readus războiul în Europa”, au consemnat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni reuniți lângă Paris în cadrul unui Consiliu European consacrat unei Europe suverane prin stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei, consolidarea sectorului de apărare la nivel european și crearea unei baze economice solide.
În concluziile adoptate, liderii au cerut Rusiei să înceteze acțiunea sa militară, și-au reafirmat hotărârea de a sprijini reconstrucția unei Ucraine democratice după încetarea agresiunii ruse, s-au arătat pregătiți să adopte rapid noi sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și au subliniat că UE va continua să furnizeze ajutor umanitar Ucrainei.
Cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.
Săptămâna trecută, luni, 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru.
Preşedintele ucrainean a primit sprijinul Parlamentului European, care a adoptat la 1 martie cu o majoritate zdrobitoare o rezoluţie care a condamnat “agresiunea” rusă împotriva Ucrainei şi a cerut instituţiilor europene “să lucreze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”.
Însă, Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.
