În loc de ”vremuri bune”, Guvernarea PAS s-a ales cu ”vremuri tulburi” – Nici o lună fără crize: pandemică, energetică, a prețurilor și războiul
Guvernul, dar și întreaga putere politică a țării are ghinionul de a fi în situația complicată care o obligă să gestioneze diferite crize – de la criza pandemică care le-a dat salutul imediat cum au intrat în fotoliile ministeriale și parlamentare, până la criza energetică, creșterea prețurilor, războiul din Ucraina și fluxul masiv de refugiați.
Criza gazelor
Pe lângă criza pandemică existentă, cu efectele ei, Guvernului Gavrilița, imediat după învestire, a trebuit să facă față unei crize energetice complicate, să intermedieze semnarea unui contract de livrare a gazelor cu Gazprom, să aprovizioneze țara cu gaze naturale din surse alternative, dar și să vină cu suport pentru cetățeni.
După negocieri complicate și semnarea contractului de livrare a gazului cu concernul rus Gazprom, Guvernul a trebuit să caute soluții pentru a susține cetățenii prin compensarea de factură, dar și să intervină pentru a le plăti în avans bani rușilor pentru gazul ce abia urma a fi livrat.
Natalia Gavriliţa a făcut precizări şi despre criza gazelor naturale.
”În noiembrie, Republica Moldova a intrat cu volume de gaz diminuate furnizate de Gazprom, iar preţul impus a fost de 780 dolari pe mia de metri cubi. Guvernul a fost pus în situaţia să ia măsuri de urgenţă şi să asigure achiziţionarea volumelor lipsă din surse alternativă. Declararea stării de urgenţă pe piaţa gazelor naturale, care a permis Energocom să facă pentru prima dată în istorie achiziţii de piaţa Spot europeană. Am obţinut gaze pe conducta Iaşi-Chişinău. Am avut suport din partea Germaniei, Poloniei, a Uniunii Europene”, a spus Natalia Gavriliţa, care a mai precizat că cele trei crize nu au oprit activităţile de bază ale Guvernului, care ţin de reforma justiţiei, combaterea corupţiei ș.a.
Astfel, noul guvern de la Chișinău, a încheiat anul 2021 și început anul 2022 cu două probleme serioase, una de a elimina presiunea creșterii de tarife pentru populație, și alta, mai urgentă, legată de achitarea datoriilor curente ale Moldovagaz la Gazprom.
Totodată, Gazprom a somat autoritățile de la Chișinău să convină asupra achitării datoriei pe care o are dreapta Nistrului față de Gazprom până în data de 1 mai, de altfel, există riscul rezilierii contractului, care a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani de zile.
În luna noiembrie, prim-ministrul Republicii Moldova a anunțat Guvernul a aprobat compensaţii pentru facturile la gaz în perioada rece a anului, în valoare totală de 1,6 miliarde de lei: ”Anunţam un pachet total de compensare pentru 5 luni – noiembrie 2021 – martie 2022 estimat la 1,6 miliarde de lei. E vorba de cheltuieli care se adaugă la sumele deja acordate de guvern pentru susţinerea oamenilor pe timp de criză.”
Ca primă măsură, autorităţile au majorat cu 200 de lei compensaţia pentru familiile incluse în programul de ajutor pentru perioada rece a anului. În loc de cei 500 de lei, vor fi oferite ajutoare de 700 de lei. În plus, a fost extinsă lista beneficiarilor cu încă 86 de mii de familii.
Pentru lunile ianuarie – martie, cetățenii și agenții economici beneficiază de compensații pentru diferența de preț rezultată din majorarea tarifului pentru consumul gazelor naturale. Decizia a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale în cadrul ședinței din 1 februarie.
”Guvernul compensează 79,8% din diferența rezultată în urma majorării de preț pentru primii 50 m³ consumați lunar, iar pentru următorii 100 m³ consumați 69,5% din diferență, astfel încât prețul plătit de aceștia va rămâne în continuare 6,8 lei pentru primii 50 de m³, respectiv 7,9 lei pentru următorii 100 m³ folosiți”.
Pentru compensarea diferenței de preț pentru consumatorii non-casnici, în urma ultimei majorări a tarifelor la gazele naturale, au fost alocate 60 de milioane de lei din Fondul de intervenție al Guvernului.
Criza pandemică, gestionată de Ala Nemerenco
Criza pandemică, gestionată de ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, s-a lăsat cu mai multe critici decât laude. Titlurile știrilor de presă au dat mai mult informații despre scandalul persoanelor vaccinate contra cost, persoanele care au fost trase la răspundere și dosarele de rezonanță care au fost intentate.
Un alt scandal care a marcat această perioadă se referă la faptul că, mai mult de 7000 de persoane ar fi fost vaccinate cu vaccinuri expirate. Acest lucru a determinat și executarea unei anchete la ministerul Sănătății, iar scandalul a fost mușamalizat rapid. Ministerul Sănătății respinge această constatare a Curții de Conturi în frunte cu Marian Lupu și spune că nu au fost administrate vaccinuri expirate.
”Confuzia a apărut pentru că datele despre vaccinați au fost introduse târziu în sistemul electronic. Cu toate acestea, ministerul a anunțat azi că a creat o comisie de anchetă pentru verificări suplimentare”, declara Nemerenco.
Vaccinarea populației a înregistrat un ritm domol, mai bine de jumătate dintre cetățenii moldoveni nu au dorit să se imunizeze, deși au fost înregistrate și peste 2000 de cazuri zilnice de Covid-19 și zeci de decese zilnice. Asta în condițiile în care, mulți angajați au fost obligați să se imunizeze, inclusiv profesorii, despre care, premierul Natalia Gavrilița spunea într-o declarație pripită că: ”Dacă pedagogii nu se vor vaccina, să își caute alt loc de muncă”, însă la scurt timp a venit cu scuze publice pentru această ieșire.
Este de remarcat că vaccinuri în țară au fost și sunt suficiente, cu excepția celor produse de Federația Rusă, cum ar fi Sputnik V, nefiind înregistra de Agenția Europeană a Medicamentului nici până în aceste momente.
Criza prețurilor
Potrivit premierului Natalia Gavrilița criza pandemică şi cea a preţurilor au intervenit cu corecţii asupra planurilor de guvernare. Inflația a crescut semnificativ în acest an.
”Toată lumea cunoaşte o criză a preţurilor, cu inflaţia peste ratele normale în toate ţările. Motivele sunt o consecinţă a pandemiei şi a răspunsurilor guvernelor la pandemie. Toate ţările au alocat bani companiilor şi cetăţenilor, pentru a-i ajuta să treacă mai uşor peste lockdown, mai puţin Republica Moldova”, a afirmat premierul.
Banca Națională a Moldovei este responsabilă de majorarea prețurilor și tarifelor. Declarația a fost făcută de premierul Natalia Gavrilița. Declarația fiind criticat la greu de mai mulți experți.
“Asemenea declarații iresponsabile constituie, de fapt, un ordin direct BNM-ului să majoreze rata de bază mai departe. Europenii o mențin la cota zero pentru a ajuta economia în aceste condiții dificile, ai noștri – deja au ridicat-o la 8,5%. Doamna premier vrea mai mult. Băncile străine trăiesc “greu” la noi și guvernul e preocupat de creșterea profiturilor acestora din creditarea Guvernului, nu de supraviețuirea economiei naționale și a persoanelor fizice cu datorii…”, spune Chicu.
BNM anunța: ”Creșterea tarifelor la gaz și la energia termică, majorarea în continuare a prețurilor de import la gaz, precum și eventualele majorări ale altor tarife vor determina presiuni de creștere a prețurilor asupra mai multor subcomponente”.
A crescut și prețul pâinii
Premierul Natalia Gavrilița a comentat decizia celui mai mare combinat de panificație, Franzeluța, de a majora prețul pentru majoritatea produselor. Șefa Executivului spune că decizia era una previzibilă în condițiile în care Franzeluța nu și-a ajustat prețurile din anul 2015. Gavrilița spune că Guvernul va depune eforturi pentru a susține populația în această perioadă dificilă, contribuind la majorarea veniturilor oamenilor.
Criza din Ucraina și războiul din regiune – prima criză, gestionată
În data de 24 februarie și cei mai pesimiști experți s-au trezit stupefiați de decizia Rusiei de a invada Ucraina în jurul orei 3 dimineața. După ce se credea că în secolul XXI, un război adevărat, cu tancuri, bombardamente și arme nu va avea loc, inevitabilul s-a produs – Rusia a decis să desfășoare o ”operațiune militară” în Ucraina, refuzând să numească uciderea de civili, război.
Președintele țării, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului au condamnat imediat invazia rusească în Ucraina și au îndemnat părțile să ajungă la un consens pe cale diplomatică. Cu toate acestea, autoritățile au menționat că nu se vor implica în această chestiune, iar Republica Moldova va face doar ceea ce îi permite statutul de neutralitate, stipulat în Constituție. Respectiv, Comisia pentru Situații Excepționale, în frunte cu premierul Natalia Gavrilița au solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile în Republica Moldova pentru a putea lua mai multe decizii cu privire la gestionarea efectelor războiului din regiune.
De la începutul războiului, în Republica Moldova au intrat peste 270 de cetățeni ucraineni, dintre care, 169 de mii și-au continuat drumul spre alte state, iar peste 100 de mii de cetățeni ucraineni au rămas în Moldova, fiind găzduiți de către cetățenii moldoveni, care s-au mobilizat impresionant de frumos pentru a-i găzdui pe refugiații ucraineni.
Totodată, guvernul a instituit un centru de comandă pentru ajuta refugiații din Moldova, în acest context fiind lansat și un canal de Telegram destinat informării și rapide a societății din partea autorităților, un lucru salutat și considerat absolut necesar în orice circumstanțe, nu doar în vremuri tulburi.
Și moldovenii s-au speriat de războiul demarat în regiune și au început să-și face bagajele de teama ca, războiul să nu treacă hotarul spre Republica Moldova.
Șefa statului, Maia Sandu, însă a menționat că cetățenii Republicii Moldova ar trebui să stea liniștiți, întrucât războiul are loc în regiune, iar un pericol major la ora actuală pentru Republica Moldova nu există.
”Le spun cetățenilor că nu există pericole care să-I determine să plece din țară. Eu sunt responsabilă de securitatea oamenilor. Spun cu toată responsabilitatea că nu există acest pericol. E război în regiune, dar nu există pericolul ca oamenii să trebuiască să plece de aici”, spune șefa statului.
Maia Sandu a venit cu un masaj către moldovenii care stau cu bagajele făcute de teama războiului, menționând că ea este garanția securității fiecărui cetățean care locuiește în Republica Moldova.
Cu toate acestea, în circumstanțe dificile, Guvernarea de la Chișinău a reușit să depună și o cerere de aderare la UE, lucru așteptat de mai mulți ani de zile.
ONU a declarat că cel puțin 516 civili ucraineni au murit de la începutul războiului în Ucraina.
