Zinaida Greceanîi va prelua interimatul funcției de președinte și va desemna premierul, în cazul suspendării Maiei Sandu – un articol de Victor Pușcaș, fost președinte al CCM.
Cum rezolvăm criza politică, rămânând în albia Constituționalității – un articol de Victor Pușcaș, fost președinte al Curții Constituționale.
În ultimele zile simpatizanții Președintelui Republicii Moldova, tot mai des vorbesc în numele poporului, nu Parlamentul sau Guvernul reprezintă poporul, numai ei conștientizează că poporul dorește alegeri anticipate, poporul așteaptă, poporul cere, poporul retrăiește, poporul se neliniștește, așteaptă de la ei salvare etc. Însă, careva măsuri care ar îndreptăți așteptările poporului nu sunt propuse.
Toate eforturile sunt îndreptate numai împotriva Parlamentului. Este pornită o luptă împotriva organul reprezentativ suprem al poporului. Potrivit art.2 din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative: și Parlamentul, și Președinția sunt organe reprezentative, fiind aleși direct de alegători, dar cu diferite atribuții.
Parlamentul, potrivit /Art.60/ este organul reprezentativ al poporului și unica autoritate legislativă a statului. Anume Parlamentul controlează resursele bugetare ale statului și determină regulile de comportare a fiecăruia în stat. Președinția activează potrivit legilor adoptate de către Parlament.
Indiferent de faptul că, potrivit /art.77/ șeful statului reprezintă statul, este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității naționale a țării, el face parte din puterea executivă, statutul lui având un caracter dualist. Având atribuții specifice ca șef de stat și atribuții executive, președintele țării este obligat să colaboreze cu ramurile puterii în exercitarea prerogativelor constituționale și în primul rând cu Parlamentul.
Zinaida Greceanîi va prelua interimatul funcției de președinte
În situația de astăzi președintele Republicii Moldova este obligat să numească candidatul la funcția de prim-ministru. Simpatizanții președintelui afirmă că victoria obținută la alegerile prezidențiale oferă dreptul/indiscutabil neconstituțional/ de a trimite Parlamentul ,,acasă,, și neavând motive legale se ocupă numai și numai de discreditarea Parlamentului. Și eu văd unele păcate, dar Parlamentul actual este legal constituit și legitim.
Legitimitatea lui nu poate fi determinată prin promisiuni electorale, chemări la miting etc. Pentru cei care își pierd orientarea în spațiu, le amintim că la alegerile parlamentare din 24.02.2019 au fost înscriși 2.803.573 de alegători, valabil exprimate 1.416.359, adică mai mult de jumătate.
La alegerile prezidențiale din 15.11.2020, au fost înscriși în liste 2.789.010 valabil exprimate – 1.633.621. Învingătorul a primit 943 006 voturi, al doilea candidat a primit 630 615 voturi.
Este ușor de calculat că președintele țării a fost ales cu o treime de voturi din numărul total de alegători, adică majoritatea populației, cu drept de vot. Situația reală obligă președintele să respecte prevederile art.85 din Constituție și Hotărârea Curții Constituționale din 23.02.2021, cu care eu parțial sunt de acord, și să respecte Constituția.
În caz contrar, dacă în termen de 45 de zile de la prima solicitare nu va face a doua solicitare de numire a candidatului la funcția de prim-ministru, atunci o treime din deputați pot recunoaște încălcarea gravă a Constituției și iniția procedura de suspendare din funcție.
Dacă președintele va fi suspendat din funcție, atribuțiile lui le preia președintele Parlamentului, care va propune candidatul la funcția de prim-ministru, Parlamentul va forma Guvernul și situația va reveni în albia constituțională. În așa caz, rezultatele de demitere a președintelui nu mai contează.
Victor Pușcaș, fost președinte al Curții Constituționale.
