DOC// Procuratura publică nota expediată Parlamentului privind evoluțiile investigațiilor în dosarul ”frauda bancară”
Procuratura publică nota expediată Parlamentului privind evoluțiile investigațiilor în dosarul ”frauda bancară” și menționează că pe parcursul ultimului an și jumătate, Procuratura a informat periodic Parlamentul, inclusiv prin intermediul comisiilor parlamentare, despre evoluțiile în procesul investigării ”fraudei bancare” și rezultatele obținute, inclusiv pe segmentul recuperării mijloacelor sustrase.
Prezenta notă se referă la rezultatele obținute în primul semestru 2021 și corespunde rigorilor legii de procedură penală, neprejudiciind ancheta și alte reguli de procedură.
La 13 iunie 2018 a fost făcută publică Strategia de recuperarea a banilor
fraudați în „furtul miliardului”, o strategie care în sine nu poate fi calificată ca un
document de politici în sensul Legii cu privire la actele normative. Or, așa-zisul
document nu a trecut un proces de fundamentare, elaborare, avizare, consultare şi
aprobare potrivit regulilor şi cerinţelor înaintate faţă de actele normative, după cum
indică art.24 din Legea menționată. Mai mult, adoptarea unei astfel de strategii,
adresate unui șir de autorități, excedă atribuțiilor Procurorului General stabilite prin
lege.
Strategia respectivă a reiterat o analiză la acel moment a situației de fapt
aferent investigării fraudei bancare și activităților ce urmau a fi realizate în viitor
întru identificarea, urmărirea și recuperarea mijloacelor financiare sustrase din
sistemul bancar. Cum au demonstrat rezultatele investigațiilor, în strategie erau
omise grupuri însemnate de participanți și beneficiari.
Odată cu schimbările pe plan politic și la nivel instituțional în organele de
drept și Procuratură, investigarea fraudei bancare a suferit schimbări la nivelul
componenței grupului de urmărire penală și a tacticii de urmărire penală. Pe cale
de consecință, acea strategie, încă în anul 2020 a devenit una depășită.
În această ordine de idei, odată cu avansarea investigațiilor începând cu anul
2020 Procuratura a analizat și evaluat realizările obținute și, ca rezultat, a elaborat
Mecanismul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar,
care a fost aprobat prin Ordinul comun al Centrului Național Anticorupție,
Procuraturii Generale, Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor nr. 29/38/270/12 din 18.05.2021. Mecanismul
prevede subacțiuni concrete, instituțiile desemnate ca executori, termenele de
realizare și indicatorii de progres.
Procuratura Anticorupție, în conformitate cu pct. 5 din Ordinul comun nr.
29/38/270/12 din 18.05.2021, a supus analizei rezultatele obținute conform
indicatorilor de progres pentru perioada 01.01.2021 – 30.06.2021, prezentate de
către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Serviciul
Fiscal De Stat (SFS), Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB)
și Ministerul Finanțelor.
În această ordine de idei, potrivit indicatorilor prezentați în perioada de
referință, au fost realizate următoarele:
1.1 – Pentru asigurarea procesului de administrare, evaluare și de valorificare
a bunurilor infracționale sechestrate, nu au fost contractate careva persoane fizice
sau juridice.
1.2 – Factori care pot influența negativ și pot duce la diminuarea valorii
bunurilor sechestrate nu au fost identificați.
1.3 – În cadrul cauzelor penale privind sustragerea mijloacelor financiare din
sistemul bancar aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS nu au fost
inițiate proceduri de valorificare specială (anticipat) a bunurilor sechestrate în
conformitate cu prevederile art. 207/1 din Codul de procedură penală.
1.4 – Începînd cu anul 2021, ARBI a asigurat evidența bunurilor sechestrate
prin completarea și actualizarea informației în Registrul Bunurilor Infracționale
Indisponibilizate.
2.1 – În perioada de referință, în baza delegațiilor înaintate de către
Procuratura Anticorupție și PCCOCS, ARBI a identificat și ulterior, au fost
aplicate/autorizate sechestre pe bunuri, după cum urmează:
– în cauza penală nr. 2014978137 – au fost identificate/sechestrate 2 bunuri în
valoare totală de 2 458 413,76 MDL (un teren agricol și o încăpere nelocativă);
– în cauza penală nr. 2014978151 – au fost identificate/sechestrate 65 bunuri
în valoare totală de 67 922 500, MDL (încăperi nelocative – 5, încăperi locative 6,
construcții locative – 5, construcții nelocative – 18, terenuri agricole – 4, mijloace
de transport – 21, teren pentru construcții – 2, acțiuni – 1, capital social – 3);
– în cauza penală nr. 2017978140 – au fost identificate/sechestrate 5 bunuri în
valoare totală de 9 256 144,72 MDL (construcții nelocative – 4, acțiuni – 1);
– în cauza penală nr. 2018978161 – au fost identificate/sechestrate 21 bunuri
în valoare totală de 811 000 511,78 MDL (încăperi nelocative – 9, încăperi locative
– 2, construcții nelocative – 2, mijloace de transport – 1, teren pentru construcții –
2, capital social – 2, creanțe – 3);
– în cauza penală nr. 2020960071 – au fost identificate/sechestrate 3 bunuri în
valoare totală de 3 701 287,00 MDL (încăperi locative – 1, construcții locative – 1,
teren pentru construcții – 1).
2.2 – Identificarea bunurilor enunțate mai sus a fost posibilă în rezultatul
colectării datelor din sistemele informaționale naționale și de la alți furnizori de
date.
2.3 – În perioada de referință, ARBI prin intermediul rețelelor securizate
informale a efectuat schimburi de informații cu jurisdicțiile străine similare, fiind
expediate 2 demersuri, la care pînă la moment nu au fost recepționate răspunsuri,
nefiind identificate careva bunuri.
De asemenea, de către Procuratura Anticorupție în cadrul cauzei penale
2014978151 a fost înaintată o cerere de asistență juridică internațională în materie
penală în România în vederea aplicării sechestrului asupra 4 bunuri imobile.
Relevant este și faptul că la 16-17.06.2020 între Procuratura Generală a
Republicii Letonia și Procuraturii Anticorupție a fost încheiat un acord și
constituită echipă comună de investigație în cadrul cauzei penale denumită generic
„frauda bancară”. Din considerentul că mai sînt necesare de a fi efectuate acțiuni
de urmărire penală, la 17.06.2021 a fost semnat acordul de extindere a echipei
comune de investigație, fiind prelungit și rămînînd în funcțiune pînă la 17.06.2022.
La fel, SPCSB pentru perioada semestrului I a anului 2021, a inițiat proceduri
de cooperare internaționale cu serviciile similare străine, după cum urmează:
Emiratele Arabe Unite – 6 solicitări privind 11 subiecți; Federația Rusă – 1
solicitare privind 4 subiecți; Estonia – 1 solicitare privind 5 subiecți; Latvia – 1
solicitare privind 10 subiecți; Cipru – 1 solicitare privind 3 subiecți; Hong Kong –
1 solicitare privind 2 subiecți.
2.4 – Reieșind din lipsa sentințelor de condamnare definitive și irevocabile în
cauzele penale privind sustragerea mijloacelor financiare din sistemul bancar, în
perioada de referință nu au fost încheiate acorduri de repatriere a bunurilor de peste
hotare.
2.5 – Pentru asigurarea procesului de administrare, evaluare și de valorificare
a bunurilor infracționale sechestrate din străinătate, din lipsă de necesitate, la
moment nu au fost contractate careva persoane fizice sau juridice.
3.1-3.3 – În perioada de referință, instanțele de judecată nu au pronunțat
decizii definitive și irevocabile în cauzele penale privind sustragerea mijloacelor
financiare din sistemul bancar, din care considerent nu au fost inițiate proceduri de
confiscare a bunurilor infracționale.
3.4 – În perioada de referință, în instanța de judecată, pentru examinare în
fond au fost expediate 6 cauze penale aferent sustragerii mijloacelor financiare din
sistemul bancar: PCCOCS – 2 cauze penale, Procuratura Anticorupție – 4 cauze
penale. Printre subiecții diferiți justiției sunt: Președinții BC ”Unibank” SA, BC
”Banca Socială” SA și Băncii de Economii SA; un șef de departament din cadrul
Băncii Naționale a Moldovei; un deputat în Parlamentul Republicii Moldova; doi
contabili din cadrul grupului de companii denumit ”shorholding”; 3 adminstratori
ai companiilor afiliate lui Ilan Șor.
Toate aceste cauze se alfă la moment pe rolul Judecătoriei Chișinău cu sediul
Buiucani, iar suma totală a sechestrelor aplicate în cadrul acfestora este de cca 19
mln lei.
La fel, Procuratura Anticorupție a terminat urmărirea penală într-o altă cauză
în privința unei persoane aferent unei părți a sustragerii banilor din cadrul Băncii
de Economii în perioada lunii noiembrie a anului 2014.
Suma sechestrului aplicat în această cauză penală este de cca 27 mln lei.
La moment partea apărării face cunoștință cu materialele cauzei penale.
Cu referire la cauza penală nr.2020960061 ce vizează fapte comise de către
ex-președintele BC ”Victoriabank” SA și de către bancă, pînă la moment
Procuratura Anticorupție s-a aflat în imposibilitate de a trimite această cauză
penală în instanța de fond dat fiind tergiversarea examinării recursului Procuraturii,
depus la Curtea de Apel Chișinău de către partea apărării încă la data de
12.11.2020.
În cadrul acestui proces, după 13 ședințe de judecată în care instanța nu a
reușit să pună spre examinare recursul procurorului, la data de 13.05.2021 a fost
respinsă cererea părții apărării privind recuzarea, iar apărătorul a contestat
încheierea la Curtea Supremă de justiție (Notă: potrivit art.7 alin.(3/2) din Codul de
procedură penală încheierea nu se supune nici unei căi de atac).
Procuratura a solicitat de mai multe ori urgentarea examinării recursului
depus, însă Curtea Supremă de Justiție a fixat examinarea cererii apărării abia
pentru data de 06.10.2021.
Suma sechestrelor aplicate în această cauză penală este de cca 1,9 mlrd lei.
3.5 – Pe parcursul a 6 luni ale anului 2021 la bugetul de stat au fost transferate
mijloace bănești în sumă de 47,7 mil. lei obținute în urma valorificării activelor
celor 3 bănci în proces de lichidare după cum urmează: Banca de Economii SA –
24,2 mil. lei, BC „Banca Socială” SA – 23,0 mil lei, BC „Unibank” SA – 0,5
mil.lei.
3.6 – De către grupurile de urmărire penale și ARBI au fost organizate 17
ședințe comune de lucru, în cadrul cărora au fost discutate chestiuni referitor la
identificarea celor mai eficiente măsuri de organizare, coordonare a activității de
desfășurate în scopul identificării/sechestrării/recuperării bunurilor infracționale.
4.1-4.2 – În perioada de referință nu au fost identificate bunuri peste hotare
care nu pot fi urmărite în cadrul procedurilor penale și nu au fost inițiate proceduri
de urmărire pe căi extrapenale.
5.1 – Procuratura Anticorupție în perioada de raport a expediat în adresa
Procuraturii Generale informații referitor la măsurile realizate și rezultatele
obținute în cadrul cauzelor penale aferent sustragerii mijloacelor financiare din
sistemul bancar, iar ca rezultat au fost publicate 5 comunicate de presă pe pagina
oficială a Procuraturii Generale.
6.1 – Urmare a analizei procesului și activităților de recuperare la nivel de
țară, a deficiențelor legislative, ARBI a identificat noi mecanisme de
indisponibilizare și recuperare a activelor, care au fost reflectate într-un proiect de
lege, agreat de toate autoritățile interesate și de partenerii de dezvoltare. Proiectul
de lege privind modificarea cadrului legal existent referitor la desfășurarea
investigațiilor financiare paralele, a fost înaintat de către Guvern în Parlamentul
RM la finele lunii decembrie 2020.
Totodată, în vederea sporirii capacităţilor instituţionale ale actorilor publici
implicaţi în recuperarea fraudei bancare, Ministerul Justiției în comun cu ARBI a
elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative (Codul penal,
Codul de procedură penală și Legea privind Agenția de recuperare a Bunurilor
Infracționale), având ca obiectiv îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor
infracționale. Proiectul a fost transmis la 05.01.2021 Biroului permanent al
Parlamentului.