Inflația în Moldova a ajuns la cote alarmante și a început să influențeze toate aspectele de dezvoltare economică a țării.
În luna februarie 2022 inflația anuală în Moldova a atins cota de 18,5% cu tendințe clare de creștere pentru următoarea perioadă. În prezent Moldova are cea mai mare rată a inflației înregistrată în Europa, mult peste nivelul Ucrainei (+10,7%) sau Federației Ruse (+9,2%), țări care în februarie deja se aflau în conflict armat.
Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază cu 2 puncte procentuale la 12,50 la sută anual. Totodată, banca centrală a crescut și ratele pentru creditele și depozitele overnight cu câte 2 puncte procentuale la 10,50% și, respectiv, 12,50%.
Economistul Roman Chircă susține că Banca Națională încearcă să stabilizeze inflația cu orice preț utilizând instrumente de politică monetară.
”Este instrumentul principal de reducere a inflației pe care îl aplică Banca Centrală. BNM reduce inflația cu orice preț, asta însă nu înseamnă că mecanismul va funcționa și le va reuși. Însă, asta este maximum ce poate face BNM”, declară directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă pentru Politik.md.
Expertul economic explică că: ”Băncile se creditează de la BNM, în noile circumstanțe deja cu peste 12 procente, după care, instituțiile de creditare vor fi nevoite să ofere credite la o rată și mai mare, de circa 17 – 20 de procente. Prin aplicarea acestor instrumente, Banca Centrală vrea să excludă din circulație mai mulți bani”.
Inflația majorată afectează în mod direct și cheltuielile bugetului de stat, ori din cauza prețurilor mari și a ratei de bază aplicate de BNM, dobânda plătită de Guvern la atragerea resurselor de pe piața internă s-a majorat în mai puțin de un de zile de două ori. Roman Chircă explică că povara pentru autorități va crește, în condițiile în care, Guvernul se vede nevoit să se împrumute urgent cu circa 4, 6 miliarde de lei de pe piața internă.
”Guvernul trebuie să împrumute cu 4,6 miliarde de lei la o dobândă mai mare, de circa 14 procente. Povara asupra bugetului crește”, mai spune Chircă.
Totodată, expertul menționează că, oamenii, în special agricultorii nu vor mai avea nici o intenție să ia credite, întrucât povara dobânzii devine una foarte mare.
”Economia, din perspectiva creditării, va scădea. Nimeni nu se va putea credita. În special agricultorii, care sunt într-o situație foarte complicată, dacă iau credite falimentează, motorina e foarte scumpă, iar asta înseamnă că vom avea prețuri și mai mari la produsele agricole din iulie-august”, mai adaugă expertul.
Directorul Institutului economiei de piață anticipează o perioadă extrem de complicată pentru economia locală și mondială: ”Intrăm într-o spirală de colaps în economia mondială și locală. Am trecut prin COVID-19, război și o criză economică mondială”.
În contextul tendințelor inflaționste fostul președinte al țării, Igor Dodon, declară că, ”Guvernul, în regim de urgență, trebuie să vină cu un pachet de măsuri pentru agricultori, care să cuprindă anularea pentru jumătate de an a accizelor și TVA-ului la motorină pentru lucrările agricole și oferirea de subvenții la procurarea de îngrășăminte”. Totodată, Dodon precizează că deteriorarea calității vieții și reducerea consumului va afecta direct veniturile Bugetului Public Național.
Totodată, Fondul Monetar Internațional anticipează o stagnare economică pentru Republica Moldova, în acest an iar premierul Natalia Gavrilița, a precizat că aceste calcule ale FMI corespunde cu cele făcute de ministerul Economiei. Creșterea economică va fi de doar 0,3% cu riscuri semnificative din exterior.
Ieri, BNM pentru a 7-a oară în jumătate de an a majorat rata de bază, care a ajuns la 12,5% anual, față de 2,65% în iulie 2021: ”Hotărârea BNM are drept scop combaterea efectelor inflației, așa încât să tempereze ritmul accelerat de creștere a prețurilor și, în același timp, pentru a proteja în continuare economiile cetățenilor plasate în băncile din Republica Moldova”, se arată în mesajul băncii centrale.
Totodată, hotărârea de ieri este orientată spre temperarea efectelor asociate crizei din regiune din perspectiva diminuării presiunilor asupra deprecierii monedei naționale ca urmare a sporirii deficitului contului curent și balanței comerciale și este orientată spre diminuarea refluxului de capital.
