A renunțat la carieră, casă și oamenii dragi pentru a-și găsi un rost peste hotare. Este vorba despre moldoveanca Magnolia Damian-Babii, care a acceptat să-și povestească încercările destinului în cadrul unui interviu pentru Dosar Media.
După ce ai absolvit o facultate, ai avut o experiență la un birou de traduceri, dar și după o activitate în jurnalistică, ai decis să îți faci bagajul și să pleci într-o țară străină. De ce ai luat aceasta decizie radicală, și nu ușoară, presupun eu?
Ideea de a pleca din Moldova a fost bine chibzuită și planifică încă de când eram pe băncile facultății, atunci când vedeam că prietenii sau colegii mai mari nu-și găseau un loc de muncă sau, dacă o făceau, primeau un salariu mizer, care nu iți permite să duci un trai decent. Acum, nu regret deloc că am luat această decizie. În Republica Moldova am avut o experiență frumoasă atât la biroul de traduceri, cât și în jurnalism, dar nu aveam cum rămâne acasă în condițiile în care trebuia să trăiesc la limita traiului decent, iar situația socio-politică din țară nu îmi promitea, la fel cum nu promite nici acum, un viitor mai frumos sau cel puțin o stabilitate.
Cât de greu a fost să te rupi de casă și să o iei de la capăt în Irlanda?
La acel moment, o parte din familia mea era deja plecata din țară. Nu am venit aici doar pentru un viitor mai frumos pentru mine, ci pentru a-mi ajuta și puținii membri de familie rămași acasă. Nu mi-a fost niciodată frică de schimbări, deși recunosc că nu mi-a fost ușor să o iau de la zero aici. Am muncit mult, am întâmpinat și multe dificultăți, am cunoscut oameni buni și mai puțin buni, am avut momente frumoase și mai puțin frumoase, dar toate acestea m-au ajutat să devin mai puternică și am înțeles că nu trebuie să renunț. Acum pot spune ferm că sunt mulțumită de ceea ce am obținut până în acest moment, și cel mai important lucru, am înțeles că poți deschide uși, că poți reuși fără a da mită sau fără a avea cumetri și fini pe undeva.
Din câte știu, deși acasă ai absolvit o facultate, în Irlanda ai luat-o de la zero și ți-ai început studiile acolo. E mai greu decât în Moldova sau, din contra, mai ușor?
De fapt, ideea de a mai face niște studii aici a venit spontan, iar în câteva zile am și depus actele la un colegiu. Nu aveam atât nevoie de studii, cât cat de a cunoaște oameni noi, de a-mi face prieteni. A fost un an dificil deoarece a trebuit să combin studiile și munca, iar somnul era un lux. De calitatea studiilor sunt mai mult decât mulțumită. Este adevărat că metodele de predare sunt diferite de cele din Moldova, se pune mult accent pe calitatea studiilor.
Acum lucrezi la o companie cu renume în întreaga lume. Cum ți-a reușit această performanță, datorită fenomenului „cumetrismului” (un termen bine cunoscut în Moldova) sau dorința și forțele proprii au fost punctele forte care te-au ajutat să te angajezi la această companie?
Odată ce iți atingi scopurile nu te mai gândești la cat de greu a fost, ci te bucuri de rezultate. Cum am mai spus, nu am avut de la cine cere ajutor. Este important să îți dovedești ție însuți că poți reuși dacă vrei. Este adevărat că soțului meu a fost alături de mine și nu m-a lăsat să renunț atunci când credeam că nu mai am puteri să continui, și părinților mei, care de fiecare dată îmi spuneau că eu voi reuși. Am cunoscut mulți moldoveni aici care s-au văzut nevoiți să-și lase casa și să vină în Irlanda, la fel cum sunt mulți alți compatrioți de-ai noștri împrăștiați în diferite coluri ale lumii, oameni deștepți, profesioniști, care și-au găsit aici un loc sigur. Noi cei plecați nu pierdem practic nimic, Moldova însă își pierde zilnic câte un cetățean.
Să înțeleg că nu regreți ca ai plecat din Moldova și ești convinsă că decizia de a pleca în Irlanda a fost una corectă?
Un lucru este cert: ca acasă nu e nicăieri. Nu suntem roboți și partea materială nu o poate acoperi pe cea spirituală. Cu toate acestea, decizia de a pleca o fost cea mai corectă, cel puțin, așa o văd la moment. Am riscat, însă am și câștigat multe. Am multe idei pe care vreau să le pun în aplicare cât mai curând. „O viață trăiești, o viață învață” — acest aforism mă descrie perfect.
Cum se vede Republica Moldova, situația socială și politică de aici? Vrei sa revii acasă definitiv, nu știu, peste un an sau doi… sau într-o zi?
Când privești lucrurile dintr-un alt unghi vezi mai bine carențele. Situația din Moldova este una dramatică sau, mai bine zis, critică. Au de suferit toți, de la tinerii dezamăgiți de situația din instituțiile de învățământ, dificultățile de a-și găsi un loc de muncă, dar și de salariul mizer pe care îl pot primi, până la bătrânii care au ajuns să își trăiască zilele în sărăcie, umiliți de propriul stat.
Care sunt diferențele dintre Moldova și Irlanda, ce te-a cucerit acolo? Cum crezi, de ce în Moldova este atât de greu să duci un mod de viață decent?
Diferențele dintre Irlanda și Moldova sunt majore, de la economie, nivelul de trai, educație, oportunități pentru tineri și suportul oferit de stat pentru încurajarea oamenilor de afaceri etc. În Irlanda m-a cucerit simplitatea și atitudinea cu care se trăiește aici, prietenia și căldura cu care am fost tratată de către oameni absolut necunoscuți. Aici oamenii construiesc case modeste și garduri joase, dar au prietenii frumoase și puternice, în timp ce acasă oamenii trăiesc vieți pentru a-și construi case mari și garduri înalte, unul mai fudul decât altul. Aici nu este o rușine să porți haine ieftine sau la mâna a doua. Toata această simplitate unește oamenii, simplifica viața. Totodată, aici există o democrație adevărată, pe când în Republica Moldova este mimată la greu.
