Candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, Igor Grosu, urmează să depună astăzi, 23 martie, la Secretariatul Parlamentului, demersul pentru prezentarea sa și a echipei de miniștri în plen.
Informația a fost confirmată pentru IPN de către șefa Serviciului de presă al Partidului Acțiune și Solidaritate, Aurica Rusnac-Jardan.
Conform procedurii, odată ce Secretariatul este informat de către candidatul la funcția de prim-ministru privind doleanța de a se prezenta în fata plenului pentru a-și prezenta echipa guvernamentală și programul, urmează să fie informată conducerea Parlamentului despre acest fapt. Biroul Permanent va lua act și va decide ziua când va invita candidatul cu echipa.
Luni, Curtea Constituțională a declarat constituțional decretul prezidențial prin care Igor Grosu a fost desemnat, de către președintele Maia Sandu, în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.
Potrivit legii, premierul desemnat are la dispoziție 15 zile, din momentul intrării în vigoare a decretului, pentru a-și crea echipa guvernamentală și programul de guvernare și pentru a cere vot de încredere Parlamentului.
După hotărârea Curții, președintele interimar PAS, Igor Grosu, a declarat că așa cum a promis, prioritatea imediată este scoaterea țării din criza sanitară și economică și curățarea instituțiilor statului.
Dacă învestirea lui Igor Grosu în funcția de premier va eșua, atunci Maia Sandu poate dizolva Parlamentul, aceasta fiind a doua tentativă a actualului Legislativ de a învesti un guvern. De cealaltă parte, cei care nu-și doresc dizolvarea actualului Parlament, ar trebui să voteze pentru învestirea guvernului Grosu.
Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept constituţional, deputat în primul Parlament, a declarat în cadrul emisiunii Punctul pe AZi de la TVR Moldova, care sunt eventualele scenarii.
„Sunt două variante: Parlamentul acordă vot de încredere şi, dacă acordă vot de încredere, preşedintele numeşte Guvernul, prin decret, membrii guvernului depun jurământul, iar Guvernul este în plină activitate şi cu acte în regulă. Sau deputaţii nu acordă vot de încredere şi atunci intervin prevederile art. 85, alineatul 2, conform căruia, dacă nu a fost învestit Guvernul timp de 45 de zile de la prima solicitare şi cel puţin după două tentative, atunci preşedintele este obligat să consulte fracţiunile parlamentare, normă imperativă, nu la discreţie, să constate care au fost cauzele pentru care nu a fost investit Guvernul”, a declarat Alexandru Arseni.
”Dacă se constată că aceste motive invocate de fracţiuni sunt obiective, atunci poate să nu dizolve Parlamentul, dar dacă le va considera subiective, va dizolva. După care emite decretul de dizolvare a Parlamentului, iar decretul şi aceste hotărâri a Parlamentului, le transmite Curţii, care constată circumstanţele. Dacă se constată că circumstanţele sunt obiective, declară decretul constituţional şi atunci Parlamentul se dizolvă şi se numesc alegeri anticipate. Sau constată că nu sunt întrunite circumstanţe şi declară neconstituţional decretul, iar atunci începe o altă întorsătură, de la început.”, adaugă Alexandru Arseni.
Aminitm că, după ce candidatul majorității PSRM-Șor-Pentru Moldova, Mariana Durleșteanu a anunțat într-o postare pe facebook că se retrage, Maia Sandu, în lipsa unui candidat din partea majorității a semnat decretul de numire a lui Igor Grosu în calitate de candidat.
Acest decret a fost contestat de deputații PSRM, care i-au solicitat Curții Constituționale să-l declare neconstituțional, lucru care nu s-a întâmplat. Înalta Curte, a respins sesizarea depusă de PSRM și a declarat constitutional decretul Maiei Sandu.
Decizia CCM l-a nemulțumit pe liderul PSRM; Igor Dodon. Într-o postare pe facebook, acesta a menționat că Curtea Constituțională a formalizat practic o lovitură de stat constituțională.
