Cele mai bune filme de groază: producții care te vor ține cu sufletul la gură. Vezi aici lista cu 10 dintre cele mai bune filme
1. Noaptea vanatorului (1955)
Desi astazi este considerat unul dintre cele mai bune filme din toata istoria, a fost un esec cand a fost lansat, fiind putin apreciat de critici si public. Laughton a fost atat de ranit de acest esec, incat nu a mai regizat niciodata.
Aceasta poveste de neuitat reuseste sa-si lase amprenta asupra privitorului si ne ofera unul dintre cele mai uimitoare personaje ale celei de-a saptea arte, Reverendul Harry Powell, intrupat cu naturalete absoluta de un impunator Robert Mitchum care reuseste sa reflecte raul absolut al personajului, un monstru care crede ca comunica cu Dumnezeu.
2. Psihoza (1960)
Crima sub dusul lui Marion Crane (Janet Leigh), cu 77 de unghiuri diferite ale camerei si muzica mitica de coarde a lui Bernard Hermann este unul dintre cele mai perfecte si iconice momente din istoria cinematografiei. O capodopera dintr-o filmografie (cea a regizorului britanic) plina de capodopere.
3. Copilul lui Rosemary (1968)
Adaptarea romanului de Ira Levin este unul dintre cele mai bune filme ale lui Polanski si unul dintre cele mai inspaimantatoare din toate timpurile, mai ales pentru tot ceea ce „nu se vede” pe ecran. Un tanar cuplu se muta intr-o cladire de apartamente din New York, unde locuieste si un cult al credinciosilor Diavolului, care doresc sa o foloseasca pe biata Mia Farrow pentru samanta lui Satan.
4. Mireasa lui Frankenstein (1935)
Dupa marele succes al lui Frankenstein, Mireasa lui Frankenstein este o capodopera, cel mai bun film al sau si un clasic atemporal. Mult mai mult decat o continuare, acest film a devenit cea mai personala lucrare a sa, lasandu-si amprenta ca mare regizor si depasind titlul anterior, mentinand si mai mult, daca este posibil, esenta clasicului lui Shelley, in ciuda faptului ca si-a luat multe libertati.
Atingerea metalimbajului implicata de dubla prezenta a Elsei Lanchester in calitate de scriitoare a operei si insotitoare a monstrului, impreuna cu intensitatea ei poetica si libertatea sa creatoare fac din acest film una dintre cele mai bune continuari realizate vreodata si o minune a adaptarii bine intelese.
5. Frenzy (1972)
Ceea ce este probabil cel mai bolnav film al stapanului suspansului este realizat de un criminal psihopat care isi violeaza si stranguleaza victimele, toate femeile, cu violenta extrema si dialoguri care astazi ar scandaliza pe oricine.
Probabil ultima capodopera a lui Hitchcock, care profita de libertatea reprezentata de anii ’70 pentru istoria cinematografiei, amestecand violenta, suspansul, sexul si umorul intr-un echilibru perfect.
6. Frankenstein (1931)
In ciuda duratei sale scurte (70 de minute) si a impactului sau asupra culturii moderne, adaptarea cinematografica a romanului lui Mary Shelley a avut multe probleme cu cenzura. Una dintre cele mai controversate scene din acea vreme a fost cand Monstrul (cameleonul Boris Karloff) o arunca pe fetita in lac, murind inecandu-se.
Intr-o lume a barbatilor cu un Dumnezeu complex si monstri extraordinar de umani, legendarul spectacol al lui Karloff este capabil sa ne incante si sa ne ingrozeasca in acelasi timp.
7. Repulsie (1965)
Primul film in limba engleza, aclamat de critici, al lui Polanski ne prezinta povestea lui Carol (Catherine Deneuve), o tanara timida bantuita de frica ei de sex, care o determina la un dezechilibru extrem cand este lasata singura in apartamentul ei, care ajunge sa devina o reflectare a propriei minti, plina de anxietati, traume si posibile abuzuri.
Oror psihologic, halucinatii sexuale si o alta capodopera a unui regizor care ne provoaca sa vedem dincolo de ceea ce arata imaginile.
8. Pasarile (1963)
Desi multi pot sustine ca nu a prins la public la fel de bine ca si alte filme Hitch, este clar ca acest film si-a castigat dreptul de a fi pe aceasta lista pe propriile sale merite. Aceasta poveste despre tragedia unei invazii improbabile de animale ajunge sa se invarta in jurul motivului pentru care pasarile aleg acel mic oras „inofensiv” (Golful Bodega) pentru a incepe atacul.
Adaptat dintr-un roman scurt al lui Daphne du Maurier, finalul original al regizorului i-a contemplat pe protagonistii care fugeau la San Francisco, unde au intalnit aceeasi invazie de care credeau ca scapasera. Din cauza lipsei resurselor economice si tehnologice, aceasta nu a putut fi realizata, optand pentru acel final deschis descurajant. Protagonistii nu obtin o victorie definitiva, pot fugi doar pentru a evita sa cedeze in fata unei soarte fatale.
9. Ochii fara chip (1960)
Un clasic de cult al cinematografiei franceze, respins la vremea respectiva de public si critici, care nu suportau scena teribil de realista in care pielea fetei unei tinere este taiata de Dr. Genessier, obsedat de reconstituirea frumusetii fiicei sale, distrusa intr-un accident de care se simte vinovata.
Tulburatoare, lenta, poetica, inghetata, a fost una dintre inspiratiile pentru La piel que habito (2011) a lui Almodovar, care a onorat-o in mod deschis, contribuind la revizuirea si reevaluarea filmului. John Carpenter a comentat odata ca a fost inspirat de masca Edith Scob din acest film pentru masca Michael Myers.
10. Alien (1979)
Amestecul perfect de groaza si science fiction. Sigourney Weaver ca erou suprem si singurul capabil sa reziste xenomoformului care a iesit din imaginatia bolnava a lui HR Giger. Continuarea lui James Cameron, Aliens (1986), o alta capodopera, se afla la acelasi nivel, dar o plasam mai mult in genul science fiction.
Imagini gotico-sexuale obsedante, dar extrem de frumoase, un scenariu perfect de Dan O´Bannon, interpretari naturaliste si perfect acordate ale intregii distributii. In spatiul cosmic nimeni nu va poate auzi tipetele.
Sursa: foxi.ro
