A mai rămas doar un pas pentru ca Parlamentul să poată fie dizolvat, după ce Curtea Constituțională a lăsat în vigoare decretul prin care Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, l-a desemnat pe Igor Grosu candidat la funcția de premier.
Dacă învestirea lui Igor Grosu în funcția de premier va eșua, atunci Maia Sandu poate dizolva Parlamentul, aceasta fiind a doua tentativă a actualului Legislativ de a învesti un guvern. De cealaltă parte, cei care nu-și doresc dizolvarea actualului Parlament, ar trebui să voteze pentru învestirea guvernului Grosu.
Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept constituţional, deputat în primul Parlament, a declarat în cadrul emisiunii Punctul pe AZi de la TVR Moldova, care sunt eventualele scenarii.
„Sunt două variante: Parlamentul acordă vot de încredere şi, dacă acordă vot de încredere, preşedintele numeşte Guvernul, prin decret, membrii guvernului depun jurământul, iar Guvernul este în plină activitate şi cu acte în regulă. Sau deputaţii nu acordă vot de încredere şi atunci intervin prevederile art. 85, alineatul 2, conform căruia, dacă nu a fost învestit Guvernul timp de 45 de zile de la prima solicitare şi cel puţin după două tentative, atunci preşedintele este obligat să consulte fracţiunile parlamentare, normă imperativă, nu la discreţie, să constate care au fost cauzele pentru care nu a fost investit Guvernul”, a declarat Alexandru Arseni.
”Dacă se constată că aceste motive invocate de fracţiuni sunt obiective, atunci poate să nu dizolve Parlamentul, dar dacă le va considera subiective, va dizolva. După care emite decretul de dizolvare a Parlamentului, iar decretul şi aceste hotărâri a Parlamentului, le transmite Curţii, care constată circumstanţele. Dacă se constată că circumstanţele sunt obiective, declară decretul constituţional şi atunci Parlamentul se dizolvă şi se numesc alegeri anticipate. Sau constată că nu sunt întrunite circumstanţe şi declară neconstituţional decretul, iar atunci începe o altă întorsătură, de la început.”, adaugă Alexandru Arseni.
Aminitm că, după ce candidatul majorității PSRM-Șor-Pentru Moldova, Mariana Durleșteanu a anunțat într-o postare pe facebook că se retrage, Maia Sandu, în lipsa unui candidat din partea majorității a semnat decretul de numire a lui Igor Grosu în calitate de candidat.
Acest decret a fost contestat de deputații PSRM, care i-au solicitat Curții Constituționale să-l declare neconstituțional, lucru care nu s-a întâmplat. Înalta Curte, a respins sesizarea depusă de PSRM și a declarat constitutional decretul Maiei Sandu.
Decizia CCM l-a nemulțumit pe liderul PSRM; Igor Dodon. Într-o postare pe facebook, acesta a menționat că Curtea Constituțională a formalizat practic o lovitură de stat constituțională.
”Decizia de astăzi transformă Republica Moldova din republică parlamentară în una prezidențială, când decizia finală o are șeful statului și nu Legislativul”, a menționat Dodon.
Liderul PSRM este convins că pentru a dizolva Parlamentul, președintele trebuie să negocieze din nou cu deputații, „iar majoritatea parlamentară îl poate informa pe șeful statului că nu sunt de acord cu dizolvarea Legislativului și că sunt gata să susțină un alt candidat la funcția de prim-ministru”.
Consilierul prezidențial, Olesea Stamate susține că ”după expirarea termenului de 3 luni, șefa statului este obligată să dizolve Parlamentul dacă nu s-a reușit învestirea unui nou guvern”.
Asta înseamnă că, după expirarea a 3 luni în care nu a putut fi învestit un guvern, începe procedura de dizolvare a Parlamentului, în cadrul căreia președintele consultă fracțiunile parlamentare cu privire la data alegerilor anticipate.
Amintim că, Igor Grosu este al doilea candidat propus de Maia Sandu pentru funcția de premier, primul a fost Natalia Gavriliță. Ambii, sunt exponenți ai Partidului Acțiune și Solidaritate.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sadu, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că acum decizia e mâinile Parlamentului
”Fie votează guvernul Grosu, fie se merge din nou la Curtea Constituțională pentru a vedea ce spune în privința alegerilor parlamentare anticipate”, afirmă Sandu.
Premierul desemnat, Igor Grosu a menționat într-o primă reacție la decizia CCM, că în următoarele zile, va depune la Parlament programul de guvernare și lista nominală a noului cabinet de miniștri.
„Așa cum am promis, prioritatea noastră imediată este scoaterea țării din criza sanitară și economică și curățarea instituțiilor statului”, a spus Grosu.
La sfârșitul zilei de 22 martie, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a menționat într-o postare pe pagina sa de facebook că e aproape sigur că în luna august sau în septembrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.
”Chiar dacă am lipsit din spațiul media, nu doar am urmărit atent ce se întâmplă acasă, ci și am participat la toate procesele importante care au avut loc. Cea mai însemnată victorie cu care cetățenii noștri pot fi deja felicitați e că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc în luna august sau septembrie a acestui an”, a scris Usatîi.
