Aceeași lege i-a pus pe poziții diferite pe fostul și actualul ministru al Justiției din Republica Moldova. După ce Maia Sandu a refuzat să semneze decretul prin care să ia act de demisia a trei miniștri din Guvernul Chicu, Viorica Dumbrăveanu, Serghei Pușcuță și Anatol Usatîi, opiniile justițiabililor din țară s-au împărțit, inclusiv a fostului și actualului ministru al Justiției.
Este vorba de fostul ministru al Justiției, în Guvernul Sandu, Olesea Stamate și Fadei Nagacevschi, actualul ministru, în cadrul guvernului demisionar, aflat acum sub conducerea premierului interimar Aureliu Ciocoi.
”Munca forțată se pedepsește penal”. Este declarația ministrului Justiției Fadei Nagacevschi, care îi arată din deget președintelui țării, Maia Sandu.
”Stimați prieteni, politica e politică, dar,… Articolul 168. Munca forțată (Cod penal). (1) Obținerea muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin constrângere sau înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele traficului de ființe umane sau ale traficului de copii, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani. (2) Aceeași acțiune săvârșită: a) asupra a două sau mai multor persoane; d) de o persoană publică, de o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană cu funcție de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcționar internațional”, afirmă Nagacevschi.
Totodată, Nagacevschi o averizează pe Maia Sandu, făcând trimitere la Codul penal, cu închisoare de la 6 la 10 ani.
”Se pedepsește cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3500 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice”, a scris Nagacevschi pe Facebook.
Fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate, tot ea actualul consiler prezidențial pe acest domeniu, a venit cu un șir de precizări, referitor la demisia celor trei miniștri, Sergiu Pușcuța, Anatol Usatîi și Viorica Dumbrăveanu, care nu a fost acceptată de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Olesea Stamate menționează că Legea cu privire la guvern spune clar ”(art. 14) alin (3) Prim-ministrul este în drept să demisioneze din proprie inițiativă prin depunerea unei cereri scrise adresate Parlamentului sau prin anunț public. (4) Demisia Prim-ministrului antrenează de drept demisia întregului Guvern. Mai departe, același articol spune că (6) Demisia de drept a întregului Guvern nu necesită îndeplinirea vreunei condiții de formă sau de procedură.Din momentul când Ion Chicu a declarat că guvernul condus de el demisionează, întreg cabinetul de miniștri a intrat în demisie, astfel urmând, după lege, să-și exercite interimatul până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”.
Fostul ministru al Justiției amintește că legea prevede posibilitatea pentru prim-ministru să refuze exercitarea interimatului până la învestirea noului guvern. ”Art. 11, (2) Se consideră că Prim-ministrul se află în imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor în următoarele cazuri: …. b) dacă Prim-ministrul care îşi prezintă demisia refuză expres exercitarea interimatului pînă la învestirea noului Guvern”
Însă, legea nu prevede asemenea posibilitate și pentru ceilalți membri ai guvernului, adică legea nu reglementează emiterea unui decret în caz de demisie a unui ministru dintr-un guvern demisionar.
”Articolul din lege la care a făcut referire Guvernul, solicitând doamnei președinte să emită un decret, este articolul 18 din legea cu privire la guvern, care însă reglementează modalitatea de demisie a unui membru al guvernului plenipotențiar, nu al unui guvern în exercițiu”, menționează Stamate.
Consilierul prezidențial argumentează că decizia Maiei Sandu de a nu semna decredul prin care s-ar accepta demisia celor trei miniștri prin faptul că ”legea nu reglementează această procedură și nu a considerat judicios să emită un decret în acest sens”.
Totodată, Stamate precizează că ”nicio persoană nu poate fi forțată să muncească și nu a fost nici pe departe scopul nostru să obligăm pe cineva să rămână”.
Și experții în drept constituțional au păreri împărțite pe aces subiect. Majoritatea crede că pe acest subiect trebuie să se pronunțe Curtea Constituțională.
