Dacă armata rusă s-ar fi apropiat de hotarul Republicii Moldova, una dintre opțiunile autorităților de la Chișinău era detonarea pistei Aeroportului Internațional Chișinău. Declarația a fost făcută de către ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV. Potrivit oficialului, acest lucru ar fi împiedicat forțele rusești să prea bunul de importanță strategică.
Vicepremierul mai spune că în 2022, temerile autorităților aveau la bază difuzarea mai multor hărți, potrivit cărora că „Rusia va ajunge foarte repede la granița Republicii Moldova”.
„Și înainte de război, instituțiile noastre au ținut cont de scenarii care includeau nu doar gestionarea fluxurilor de refugiați, ci și de scenarii în care Moldova ar deveni victima acțiunilor ostile, nu neapărat militare. Astfel, serviciile noastre se pregăteau pentru diferite riscuri, inclusiv în ceea ce priveste aeroportul. În asemenea cazuri există opțiuni standard de protecție. În mod practic e vorba de funcționalitatea aeroportului, depinde de recepția aeronavelor pe pistă. Prin distrugerea sau blocarea pistei poate… nu voi intra în detalii”, a spus Nicu Popescu.
Despre un astfel de scenariu a pomenit și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a declarat zilele trecute că planul Rusiei este de a înlocui conducerea prooccidentală a Republicii Moldova, iar pentru asta Moscova și-ar dori să preia controlul Aeroportului din Chişinău: „Pentru a putea transporta soldaţi şi echipamente ca să deschidă un nou front în Ucraina dinspre regiunea transnistreană”.
Amintim că recent, președintele Maia Sandu a declarat într-un briefing de presă că Federația Rusă pregătește acțiuni de destabilizare în Republica Moldova, cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, intenționați să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Kremlinul a negat însă existența unui plan rusesc de răsturnare a puterii în Republica Moldova, așa cum au anunțat președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Zilele trecute, președintele rus, Vladimir Putin, a anulat decretul privind politica externă a Federației Ruse semnat în 2012. Potrivit lui, noul decret a fost emis „pentru a asigura interesele naționale ale Federației Ruse în legătură cu schimbările profunde care au loc în relațiile internaționale”.
Decretul semnat în 2012 conținea și poziția Rusiei cu privire la reglementarea conflictului transnistrean din Republica Moldova. Odată cu întreg decretul, Putin a anulat și prevederea care stipula că Rusia „va continua să se implice activ în căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al R. Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”.
Zilele trecute, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relațiile moldo-ruse drept „foarte tensionate”. El a recomandat autorităților moldovenești „să fie prudente” în aprecieri cu privire la reglementarea transnistreană și la forțele rusești staționate în stânga Nistrului, după ce noul premier de la Chișinău, Dorin Recean, a vorbit despre necesitatea demilitarizării Transnistriei și retragerii trupelor rusești din regiune.
Anterior, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a amenințat că „Republica Moldova ar putea deveni următoarea Ucraină”.
