Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului cu privire la amenințările continue ca urmare a plantării de mine de către Armenia pe teritoriul Azerbaidjanului
Ca urmare a Războiului Patriotic de 44 de zile și a eliberării teritoriilor Republicii Azerbaidjan ocupate de Armenia, una dintre principalele amenințări la adresa lucrărilor de reabilitare și reconstrucție post-conflict pe scară largă, la adresa soldaților și civililor noștri care lucrează pe aceste teritorii și la adresa întoarcerii persoanelor strămutate în interiorul țării și a vieții lor pașnice pe pământurile lor natale a fost plantarea deliberată și continuarea plantării de mine de către Armenia pe teritoriile din Azerbaidjan în ultimii 30 de ani.
Contrar punctului 4 din Declarația trilaterală semnată la 10 noiembrie 2020, Armenia, care desfășoară activități militare ilegale pe teritoriul Azerbaidjanului, pe lângă retragerea incompletă a forțelor sale armate de pe teritoriul Azerbaidjanului, continuă să planteze un număr mare de mine antipersonal pe teritoriul Azerbaidjanului, ceea ce duce la o creștere a numărului de victime ale minelor nu numai de-a lungul fostei linii de contact, ci și în alte teritorii.
În total, 3.345 de persoane au fost victime ale minelor în ultimii 30 de ani. De la sfârșitul Războiului Patriotic din 2020, 266 de persoane au fost victime ale minelor, dintre care 45 și-au pierdut viața, inclusiv 3 jurnaliști. Dintre cei 45 de personae decedate, 35 erau civili. În ultimii 30 de ani, 38 de femei și 357 de copii au fost victime ale minelor.
Începând cu luna august 2022, după plecarea armenilor stabiliți ilegal de pe teritoriul districtului Lachin, descoperirea a peste 1400 de mine antipersonal marcate cu E-001 M, fabricate de Armenia în 2021, precum și descoperirea, la 3 octombrie 2022, a unor noi capcane amplasate la intrarea în case și curți în satele Zabukh și Sus din districtul Lachin reprezintă un indicator al amplorii și gravității amenințării, precum și o lovitură serioasă dată de Armenia păcii și securității în regiune.
Transferul minelor antipersonal produse de Armenia în 2021 pe teritoriul Azerbaidjanului demonstrează încă o dată că, în ciuda faptului că, în conformitate cu punctul 6 din Declarația trilaterală, coridorul Lachin este destinat doar trecerii cetățenilor, mărfurilor și vehiculelor, Armenia continuă să folosească în mod abuziv acest drum pentru activități militare ilegale. În același timp, acest lucru demonstrează faptul că afirmațiile Armeniei din ultimele decenii cu privire la absența producției și exportului de mine nu au nicio bază reală.
Principalul punct de plecare al provocărilor și atacurilor pe scară largă ale unităților forțelor armate armene împotriva Azerbaidjanului din 12-13 septembrie a fost o încercare a armatei armene de a folosi întunericul și relieful dificil pentru a planta mine de-a lungul rutelor de aprovizionare și în zonele dintre pozițiile forțelor armate azere.
În același timp, se știe că Armenia, care a negat existența hărților de mine după semnarea Declarației trilaterale din 10 noiembrie 2020, a furnizat ulterior, ca urmare a presiunii internaționale, o mică parte din hărțile de mine, care au o precizie de 25%. Trebuie remarcat faptul că aproximativ 55% din exploziile recente de mine au avut loc în zone situate în afara zonelor pentru care Armenia a furnizat hărți.
Informațiile menționate mai sus arată încă o dată că partea armeană își continuă în mod deliberat amenințările militare împotriva Azerbaidjanului. Aceste activități ale Armeniei constituie o crimă de război, o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional și a obligațiilor Armeniei și trebuie să se exercite presiuni asupra Armeniei pentru a împiedica acest lucru.
Partea azeră a solicitat în mod repetat mobilizarea eforturilor pentru a aborda aceste amenințări și pentru asistență pe scară largă în cadrul operațiunilor de deminare umanitară desfășurate de Azerbaidjan. În acest sens, la 23 august 2022, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan, Jeyhun Bayramov, a adresat o scrisoare Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, care a fost distribuită tuturor membrilor ONU.
În septembrie 2022, partea azeră a informat, de asemenea, în mod oficial Curtea Internațională de Justiție (CIJ) cu privire la faptul că continuarea plantării de mine pe teritorii de către Armenia încalcă în mod deschis deciziile provizorii ale CIJ din 7 decembrie 2021 și a prezentat dovezi în acest sens.
Trebuie exercitate presiuni asupra Armeniei pentru ca aceasta să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Declarației trilaterale și al dreptului internațional, să se abțină de la acțiuni împotriva suveranității și integrității teritoriale a Azerbaidjanului, să își retragă complet toate forțele armate de pe teritoriul azer, să înceteze imediat activitățile de plantare de mine în Azerbaidjan, să coopereze cu eforturile de deminare și să furnizeze Azerbaidjanului hărți exacte ale minelor amplasate. Aceste măsuri vor contribui la pacea și liniștea din regiune.
Link-ul de referință: https://mfa.gov.az/en/news/no49322