Ce se întâmplă în acest moment în zona de lupte active de la granița dintre Azerbaidjan și Armenia? Atât sursele media din Armenia, cât și cele din Azerbaidjan, furnizează o avalanșă de informații contradictorii, dar șocante. Situația a devenit mai clară prin intermediul surselor guvernamentale și aceasta este imaginea celor ce se întâmplă, scrie haqqin.az
– Dacă Azerbaidjanul a ocupat cele mai strategice înălțimi în direcția West Zangezur de la granița armeano-azeră și a distrus infrastructura militară a armatei armene în jurul Kelbajar și Lachin, cum se explică bombardarea continuă din partea Armeniei aupra pozițiilor azere?
Informațiile sugerează că Armenia bombardează pozițiile azere cu artilerie (artilerie grea) la distanță maximă. Întreaga zonă de frontieră, precum și înălțimile strategice continuă să se afle sub controlul strategic și operațional al Azerbaidjanului.
Forțele armate azere suprimă în continuare pozițiile de tragere ale armatei armene cu scopul de a forța inamicul să respecte armistițiul încheiat anterior.
– De ce Armenia continuă să atace cu obuze? Care este scopul guvernului armean?
În timpul ostilităților active, în special în noaptea de 12-13 septembrie, forțele armate armene au suferit pierderi grele. Autoritățile armene ascund numărul real al morților și răniților. Forțele armate inamice sunt complet demoralizate, ceea ce exclude operațiunile militare care implică infanteria motorizată. Ca și în timpul celui de-al doilea război din Karabah, călcâiul lui Ahile al armatei armene este lipsa unității de comandă și a unui comandament unificat.
E de menționat: ca și în anii precedenți, există o lipsă de coordonare între ramura politică și cea militară a guvernului. Există multe decizii necoordonate, incertitudini și ambiguități, care contribuie la inconsecvența și caracterul incomplet al deciziilor anterioare ale conducerii politice armene. Abordările și așteptările se schimbă frecvent. Din cauza divizării elitelor conducătoare armene, Azerbaidjanul nu a reușit să ajungă la o încetare a focului de durată cu guvernul armean.
– Mass-media armeană relatează despre bombardamente și distrugerea infrastructurii civile de pe teritoriul armean. Bombardează Azerbaidjanul zone populate?
Mașina de propagandă armeană recurge la minciuni și falsificări. Azerbaidjanul nu supune așezările armenești bombardamentelor și ripostează prin atacarea pozițiilor de tragere. Dacă propaganda armeană ar avea la dispoziție chiar și un singur fapt de lovituri asupra unor ținte civile, mass-media armeană nu ar ezita să facă publice și să promoveze aceste „dovezi”.
Este elocvent faptul că, în fața unei confruntări militare dure cu forțele armate armene, comunitatea armeană din Karabakh dă dovadă de o abordare rațională, de retragere și nu se implică în ostilități active. Acest lucru demonstrează punctul principal – cauza crizei actuale este politica agresivă a Erevanului oficial. Partea azeră exprimă o poziție categorică – informațiile despre victime și distrugeri în rândul populației armenești pașnice sunt dezinformări și o manifestare a războiului informațional declanșat de inamic.
– Care este obiectivul pe care îl urmărește în prezent guvernul din Azerbaidjan?
Guvernul azer a precizat în mod clar și repetat că nu există nicio alternativă la punerea în aplicare strictă a cerințelor acordului trilateral. Acestea sunt, în primul rând, deschiderea coridorului Zangezur către Nakhichevan, de-ocuparea enclavelor azere de pe teritoriul armean, dezarmarea armatei separatiste și delimitarea frontierei. În ceea ce privește chestiunea Karabah, Azerbaidjanul consideră că rezolvarea problemelor cu comunitatea armeană este o chestiune pur internă. Și respinge încercările guvernului Pashinian de a lega soarta viitoare a comunității armene de negocierile dintre cele două state.
