Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, acuză președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, de ingerință în activitatea de urmărire penală, dar și de încercarea de a politiza organele procuraturii.
Potrivit lui Stoianoglo, șeful statului ar fi încercat să dea indicații, inclusiv solicitând deschiderea a unor dosare penale în privința mai multor politicieni de opoziție.
Discursul integral al Procurorului General.
E prima mea apariție publică după metamorfozele politice din țară și ulterioarele intervenții, inclusiv de ordin legislativ, cu impact instituțional, precum și campania denigratoare dezlănțuită împotriva instituției și a mea personal, în calitate de Procuror General.
Evident că se impunea și punctul nostru de vedere la toate cele întâmplate.
În primul rând, ași vrea să reamintesc că în Republica Moldova, la fel ca și în oricare stat care pretinde a fi democratic, puterile legislativă, executivă și cea judecătorească sunt separate însă colaborează de pe poziții de EGALITATE și în condiții de loialitate pentru realizarea prerogativelor, fără a se atenta la independența și imparțialitatea unei alteia.
Subliniez că, potrivit Constituției Republicii Moldova, Procuratura este o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești și se supune doar Legii.
Cu excepția controlului ierarhic intern, unica autoritate care realizează controlul procesual al prestației procurorilor este sistemul judecătoresc, în nici un caz Președinția, Parlamentul sau Guvernul.
La opt luni de la investirea în calitate de Președinte al Republicii Moldova a doamnei Maia Sandu, Procuratura în repetate rânduri a încercat să stabilească un dialog conform, bazat pe respect reciproc și o relație constructivă cu Președintele statului. Din păcate, eforturile noastre au fost în zadar.
În toată această perioadă doamna Președinte nu a binevoit să se intereseze despre starea lucrurilor din Procuratură, despre problemele cu care ne confruntăm sau cum ar putea să ne ajute pentru a redresa situația. Toată colaborarea și interesul Domniei sale s-a rezumat la problema anchetării unor persoane și la dosare individuale.
Exact după acest scenariu se derulau și ședințele Consiliului Suprem de Securitate, care se convocau strict pentru ca Procurorul General să fie ”raportor de serviciu” pe dosare sensibile și spețe individuale.
Tentativele mele de a explica faptul că examinarea unor dosare penale nu intră în competența CSS și că acest lucru reprezintă o ingerință în activitatea de urmărire penală, lucru interzis prin lege, au fost brutal combătute prin unicul argument: incompetență și lipsă de eficiență din partea Procuraturii.
Apogeul colaborării noastre a fost atins la ultima ședință a CSS, organizată peste noapte, la care au fost invitați și conducătorii procuraturilor specializate. În toată cariera mea de procuror, cred că este pentru prima dată când un șef de stat cheamă șefii procuraturilor specializate la raport. Și-a permis-o cred doar Plahotniuc.
Potrivit legii, Procuratura Generală poate fi reprezentată la CSS doar de către unul dintre conducătorii săi, ceilalți procurori își exercită atribuțiile în conformitate cu legea.
Este evident că unicul scop urmărit prin ultima ședință a CSS a fost de a ataca și acuza Procuratura de lipsă de eficiență și, respectiv, de a iniția modificările legislative pentru demiterea Procurorului General.
Planul a fost transpus în realitate imediat după ședința CSS din 10 august, Ministrul Justiției prezentând și proiectul legii pregătit din timp.
Fără precedent au fost și acuzațiile de la ultima ședință a CSS aduse Procurorului General interimar, după ce a fost asaltat cu întrebări pe dosare concrete de către reprezentanții executivului și ai ONG-urilor care fac parte din componența CSS.
Mai mult, în cadrul aceleiași ședințe, Președintele statului a prezentat o listă de persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții, cerându-ne insistent să-i tragem la răspundere penală.
Pentru ca societatea să înțeleagă mai bine despre ce este vorba, îndemnăm Președinția să publice nu doar deciziile Consiliului Suprem de Securitate, inclusiv din 10 august, ci și anexele cu numele celor pe care guvernarea îi vrea cu dosare penale.
Îndemnăm să fie publicate și stenogramele ședințelor, or, secrete ale anchetelor procurorii nu au prezentat.
Într-o manieră identică a fost formulată și decizia CSS, în care Procuraturii îi sunt înaintate sarcini improprii atribuțiilor instituționale.
Spre marele nostru regret, constatăm că principiul EGALITĂȚII în colaborarea cu Procuratura a fost neîntemeiat, sistematic și demonstrativ încălcat de Președintele țării, care a ales să impună, de pe poziție de SUPERIORITATE, anumite condiții în raport cu instituția Procuraturii, care este parte a puterii judecătorești.
Considerăm o atare abordare și atitudine ca fiind inadmisibilă și contrară legii, prin care se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, și prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor.
Reieșind din cele relatate mă adresez către Președintele statului cu îndemnul de a repune activitatea Consiliului Suprem de Securitate în albia legalității. Concomitent, ne adresăm Curții Constituționale cu o sesizare pentru controlul constituționalității includerii Procurorului General în componența CSS.
În ultima perioadă guvernarea și-a permis o serie de insinuări și acuzații la adresa mea personală, dar și a instituției pe care o conduc.
Criticile sunt inerente unei societăți democratice și să știți că ele nu m-au afectat sau intimidat întrucât toate acțiunile și deciziile pe care le iau sunt în câmpul legii și în interesul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Este firesc ca soluțiile adoptate de Procuratură să nu fie pe placul tuturor, însă repet, ele sunt în câmpul legii.
Mă îngrijorează altceva:
– atunci când o guvernare care a ajuns la putere luptând și criticând statul capturat acum încearcă, prin diverse piruete, să-și subordoneze toate instituțiile statului, inclusiv Justiția și Procuratura;
– când un conducător de stat și garant al Constituției demonstrează și ignoră public necesitatea respectării prevederilor legale, promovează dublele standarde, iar prin discursul său descurajează consolidarea instituțiilor statului și a ordinii de drept;
– când un președinte de stat neagă importanța respectării drepturilor omului în cadrul procesului penal, încalcă principiul constituțional al prezumției nevinovăției, pronunță verdicte publice, împarte grade de vinovăție și indică, fără scrupule, la cine trebuie să înfunde pușcăria;
– când un conducător de țară, neîntemeiat, bazându-se doar pe surse proprii și informații neverificate, ignorând orice argumente obiective și interes de conlucrare pentru redresarea situației reale, discreditează public o ramură a puterii în stat, un organ care reprezintă un atribut al statalității.
Apare fireasca întrebare dacă cele enumerate sunt în acord cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene și cu principiile statului de drept? Cred că veți cădea de acord că mai curând sunt manifestări ale regimurilor totalitare și a sistemelor capturate.
Stimată guvernare,
Puteți zilnic să polemizați pe subiectul demiterii mele, dar vă declar acum deja și public că Procuratura nu va accepta indicații și nu va acționa la ordin sau la emoții.
Vă îndemn să abandonați starea din noiembrie 2019, atunci când nu ați reușit să numiți propriul Procuror General și să încetați să vă mai amestecați în activitatea organelor Procuraturii.
Fiecare trebuie să-și facă treaba acolo unde are împuternici, expertiză și competențe, iar timpul ne va arăta cui și unde i-a reușit mai bine.
Sunt pregătit să vă răspund public la toate acuzațiile, dar mă tem că argumentele mele nu vă vor fi pe plac.
Negarea oricăror realizări ale procurorilor, trecându-le cu vederea, subapreciind neîntemeiat munca procurorilor la instrumentarea zecilor de mii de dosare aflate în procedură, manipulând și dezinformând societatea despre ”lipsa rezultatelor în investigarea fraudei bancare” și asta în condițiile în care, într-un an și jumătate, Procuratura a întors optica anchetei la 180 de grade față de cele mimate până nu demult. În condițiile în care, într-un an și jumătate și în condițiile restrictive impuse de pandemie, procurorii au finalizat și expediat în judecată zeci de dosare în privința foștilor conducători ai Băncii Naționale a Moldovei, ai altor bănci, implicați în această schemă, administratori ai procesului de insolvabilitate, angajați ai Holdingului Șor și alte persoane implicate în furtul miliardului, pe bunurile cărora au fost instituite sechestre de circa 3,1 MILIARDE de lei.
Investigațiile continuă pe o multitudine de episoade produse în intervalul anilor 2010 – 2015 care, la fel, fac obiectul dosarului ”furtul miliardului” și vom avansa până la etapa la care vor fi responsabilizați nu doar organizatorii și beneficiarii, dar și cei care au votat hotărârile de Guvern care au permis devalizarea sistemului național bancar.
La fel și cu celelalte dosare cu care atât de mult se speculează: ”Culiocul”, ”Bahamas”, ”Platon”, ”Laundromat”, ”Concesionarea Aeroportului”. Despre fiecare speță în parte am informat publicul larg, prezentând soluțiile și argumentarea lor.
Însă în loc de instrumentele legale, actuala guvernare recurge la presiunea politică. În loc să găsească modalitatea și temeiul procesual de a atrage controlul judecătoresc care va confirma sau infirma soluția adoptată de procurori, actuala guvernare se dedă campaniilor de linșaj mediatic.
Ne interesează un singur lucru, ca guvernarea să accepte și să conștientizeze că Procuratura lucrează după reguli și proceduri legale, pe când la nivelul ce mai înalt ni se impune și ni se cere tot mai insistent să ne abatem de la principiul legalității, ceea ce contravine principiilor statului de drept.
Oamenii trebuie să înțeleagă că, de fapt, nemulțumirea actualei guvernări față de Procurorul General se bazează nu pe lipsa unor rezultate, așa precum încearcă să convingă publicul, ci pe faptul că Procuratura refuză să încalce legea și drepturile omului, refuză să pornească dosare la comandă și să neutralizeze opoziția prin instrumente penale, în lipsa temeiurilor juridice.
Am spus-o și repet: Procuratura nu va deservi nici o forță, grup de interese sau institut al puterii. Nu vor fi dosare sau urmăriri penale la comandă. Vom continua să servim doar Legea și interesele cetățenilor acestui stat.
Stimată Doamnă Președinte,
Tot mai des aud acuzațiile domniei voastre precum că în Procuratură nu se văd schimbări și nici acțiuni clare de curățare a sistemului de cei care au slujit oligarhia și au fabricat dosare. Trebuie să vă contrazic.
Schimbările s-au produs, doar că cei de care Procuratura a reușit să se debaraseze, acum vă consiliază. Este explicabil acum de ce schimbările din Procuratură nu le vede doar Președinția și anturajul său – pentru că le priviți printr-o lentilă deformată.
Vă îndemn ca personal și nu prin intermediul sfetnicilor de palat, să plecați urechea la comunitatea profesioniștilor din justiție: la avocați, la organele de urmărire penală sau la mediul de afaceri. Veți auzi contrariul, vă veți convinge că lucrurile s-au schimbat, iar pentru a persevera în acest sens și pentru ca rezultatele să fie și mai resimțite, avem nevoie de sprijinul dvs și nu de confruntări publice inutile pe care le ridicați la rang de normalitate.
Încetați să căutați vinovați, să semănați discordie în societate și să divizați oamenii în buni și răi, readucând pe agendă probleme depășite cu atâta greu în trecut. Avem un singur stat și o singură societate, iar misiunea noastră este să o facem mai bună.
Pe această cale, mă adresez către toate forțele și instituțiile politice să nu se mai amestece în activitatea organelor Procuraturii, să se dezică de la tentativele lor de a guverna prin intermediul Procuraturii pentru a-și realiza ambițiile și scopurile politice.
Recomand tuturor institutelor puterii să se concentreze pe realizarea propriilor împuterniciri și sarcini conferite prin lege.
Îmi exprim disponibilitatea pentru colaborare și dialog, în conformitate cu atribuțiile specifice funcției și dispozițiile legale în vigoare, cu toate forțele preocupate de respectarea drepturilor, intereselor cetățenilor și ale statului.
Numai o atare abordare și funcționare a instituțiilor statului, bazată pe un sistem clar al echilibrelor, specific oricărui stat democratic va permite dezvoltarea societății și a țării, respectarea legii și a drepturilor omului.
Și mai am ceva de spus.
Săptămâna trecută Parlamentul a examinat și votat în primă lectură proiecte de legi, scopul cărora este înlăturarea cu orice preț din funcție a Procurorului General. Este grav că aceste proiecte au fost elaborate, promovate și adoptate cu încălcarea tuturor procedurilor și regulilor, fără avizul Guvernului, a CSP, a Procuraturii Generale, altor instituții de stat, concluziile cărora poartă caracter obligatoriu.
În graba lor, autorii acestor inițiative legislative au considerat irelevant de a solicita și opinia forului internațional de specialitate, cum este Comisia de la Veneția, Consiliul Europei – expertiza cărora este determinantă la adoptarea unor legi atât de importante.
Nu cred că e necesar să amintesc și despre faptul că majoritatea prevederilor incluse în proiectul legii care reglementează procedura de atragere a Procurorului General la răspundere disciplinară au fost deja recunoscute neconstituționale.
Constatăm, cu dezamăgire că, scopul acestor modificări nu are nimic în comun cu consolidarea capacităților instituționale, eficientizarea activității, restabilirea legalității și ordinii de drept în stat.
Este absolut evident că prin aceste modificări guvernarea introduce mecanisme și pârghii care i-ar permite subordonarea Procuraturii și influențarea politică a deciziilor procesuale. O atare presiune asupra Procuraturii este inadmisibilă, întrucât contravine statutului Procuraturii în oricare stat democratic.
Reiterez că, modul promovării proiectului întărește percepția că, cel puțin la această etapă, actuala guvernare substituie principiul legalității cu cel al oportunității și conjuncturii politice, lucru care nu are perspectivă și poate duce la consecințe grave.
În aceste condiții, chiar dacă autorii proiectelor consideră acest lucru de prisos, Procuratura consideră necesar și insistă pe opinia forului internațional.
Prin urmare, Procuratura se adresează Comisiei de la Veneția, Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni al Consiliului Europei, Asociației Internaționale a Procurorilor și corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova solicitându-le punctul de vedere în contextul modificărilor adoptate în regim alert de majoritatea parlamentară, care vin să submineze independența procurorilor în avantajul factorului politic.
Vă mulțumesc.
