Serviciul de Informații și Securitate atenționează asupra unor riscuri la adresa securității naționale în contextul viitorului scrutin parlamentar.
Astfel, urmare a analizei vulnerabilităților și riscurilor de securitate, SIS constată apariția unor indici de periclitare a bunei desfășurări a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, apăruți în contextul Hotărârii CEC nr. 4965 din 05.06.2021, și anume organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender.
Riscurile rezidă din decizia de plasare a trei secții de vot, și anume: una – în comuna Corjova din raionul Dubăsari și celelalte două – în municipiul Bender, localități cu regim sporit de securitate, necontrolate efectiv de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și cu imposibilitate de intervenție în cazul apariției unor potențiale incidente.
De asemenea, nu va putea fi asigurată activitatea imparțială și neinfluențată de structurile paramilitare ilegale de la Tiraspol a membrilor secțiilor de vot, prezența și securitatea observatorilor naționali și internaționali ș.a.
”În acest sens, reliefăm că situațiile enumerate creează circumstanțe pentru fraudarea scrutinului la aceste secții de votare”, informează SIS.
SIS reiterează că, spre regret, CEC nu a consultat Serviciul în luarea hotărârii menționate supra, în materie de riscuri și amenințări din partea regimului de la Tiraspol, care în permanență s-a opus și a interzis desfășurarea pe teritoriul controlat a oricărui tip de exercițiu electoral național.
Opinia Serviciului are la bază nu doar informațiile deținute la nivel instituțional, ci și incidentele înregistrare în anii precedenți. Spre exemplu, așa numita administrație secesionistă, în permanență, s-a opus deschiderii secțiilor de votare pe teritoriul regiunii transnistrene, cu trimitere la a.n. drept exclusiv al „comisiei electorale centrale” de la Tiraspol de a organiza exerciții electorale.
Drept urmare, a fost restricționată, frecvent chiar și interzisă, intrarea în mun. Bender a membrilor biroului electoral din Varnița, care se deplasau cu urna mobilă la penitenciarele nr. 8 și nr. 12, uneori se permitea neoficial, abia după implicarea OSCE.
La alegerile parlamentare din 2019, de către structurile paramilitare transnistrene a fost sechestrată tehnica de calcul și alte bunuri destinate pentru secția de votare din s. Hagimus, r. Căușeni.
Cu referire la comuna Corjova din raionul Dubăsari, menționăm că a.n. administrație de la Tiraspol o cataloghează drept cartier al or. Dubăsari, context în care se opune vehement, inclusiv cu aplicarea forței, oricăror activități electorale desfășurate de autoritățile constituționale.
La fiecare scrutin de până la anul 2011, a.n. miliție și grupe de „apărători transnistreni” blocau accesul spre secția de votare, fiind înregistrare cazuri când a fost vandalizată în ziua votării. Ulterior, pentru evitarea destabilizărilor, autoritățile au decis mutarea secției din Corjova în satul Cocieri.
Reacția premierului interimar, Aureliu Ciocoi
În scopul asigurării desfășurării alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie curent, Guvernul va face tot posibilul pentru acoperirea financiară a bunei organizări a scrutinului electoral atât în țară, cât și peste hotare. Mai mult, Guvernul nu a dat niciun indiciu că nu ar avea capacitatea să acopere cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul acestora ar fi fost mai mare.Este reacția primului-ministru interimar, Aureliu Ciocoi, în urma deciziei CEC privind deschiderea numărului de secții de votare peste hotare.
”Suntem nedumeriți că CEC nu a luat în considerație recomandările colegilor noștri din cadrul misiunilor diplomatice care se vor afla în situația să gestioneze procesul de vot, în mod special în țările în care mulți concetățeni de-ai noștri nu au avut posibilitatea să-și exercite dreptul constituțional de a vota la scrutinul prezidențial din toamna anului 2020”, declară Ciocoi.
Totodată, șeful interimar a Executivului menționează: ”Regretăm că, în contextul pandemic COVID-19, nu s-a ținut cont de faptul că deschiderea mai multor secții de votare ar fi permis o asigurare mult mai eficientă a măsurilor de protecție și distanțare socială”.
Pornind de la faptul că CEC are competențele depline de a decide autonom asupra secțiilor de votare din străinătate, ”încurajam CEC să-și revadă decizia din 5 iunie 2021, având în vedere recomandările formulate de colegii noștri din cadrul MAEIE, în mod special în cazul țărilor unde s-au format cozi și s-au consumat toate cele 5000 de buletine de vot, chiar și înaintea orei închiderii secțiilor de vot”.
Amintim că ieri, CEC a decis să deschidă 139 de secții de votare peste hotarele țării, asta în condițiile în care, Ministerul de Externe a recomandat deschiderea a 190 de secții de vot în diasporă.
Reacția Avocatului Poporului pentru Drepturile Omului, Maia Bănărescu
Avocatul Poporului a venit cu o reacție la hotărârea CEC din 5 iunie, cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate. Astfel, potrivit Maiei Bănărescu decizia adoptată contravine standardelor în domeniul drepturilor omului, nu va asigura realizarea dreptului la vot pentru toți cetățenii.
Totodată, Avocatul Poporului susține că este imperios necesară revizuirea de către CEC a hotărârii în cauză, în caz contrar, aceasta va duce la încălcarea dreptului fundamental de a alege și de a fi ales.
”Experiența ultimelor scrutine electorale a demonstrat că eforturile statului nu au fost suficiente pentru a asigura condițiile necesare pentru toți cetățenii care se află în afara țării și care au dorit să își exercite dreptul de vot, din cauza numărului redus de secții de votare și buletine de vot. Iată de ce Avocatul Poporului a recomandat repetat, inclusiv în rapoartele anuale, mărirea numărului de secții de votare deschise în afara țării și a celui de buletine de vot, apreciind acțiunile întreprinse de autorități în acest sens”, afirmă Avocatul Poporului.
Asigurarea realizării dreptului la vot tuturor cetățenilor, indiferent de locul aflării, este o obligație a statului care rezultă din Constituție și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, susține Bănărescu.
Avocatul Poporului reamintește că dreptul de vot și dreptul de a fi ales este garantat de Constituția Republicii Moldova prin prevederile articolul 38. În conformitate cu prevederile constituționale „(1) Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. (2) Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcând cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege. (3) Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.”
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales este garantat și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, prin ratificarea cărora țara noastră și-a asumat un șir de obligații privind respectarea, protejarea și realizarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (articolul 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolul 25 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice, articolul 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, și articolul 7 din Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei).
Pactul International cu privire la drepturile civile și politice din 16.12.1966, (art.25) prevede că orice cetățean are dreptul și trebuie să aibă posibilitatea, fără nicio discriminare și fără restricții rezonabile, de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorului.
Maia Bănărescu mai atrage atenția asupra faptului că universalitatea sufragiului reprezintă realizarea dreptului electoral indiferent de reședință, sex, rasă, naționalitate, limbă, proveniența socială, funcția deținută sau exercitată, genul de activitate, religie, aspirații politice, avere sau de alte criterii și circumstanțe.
Astfel, prin ratificarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16.12.1966, statul Republica Moldova și-a asumat obligația pozitivă privind realizarea imediată a tuturor drepturilor ce se regăsesc în Pact, printre care și dreptul de a alege și de a fi ales.
Reacția președintelui țării, Maia Sandu
”Decizia Comisiei Electorale Centrale de a se opune deschiderii a suficiente secții de vot în diasporă este o batjocură față de sutele de mii de cetățeni care vor să voteze și o încălcare sfidătoare a legii”. Declarația îi aparține președintelui țării, Maia Sandu, după ce patru membri a-i CEC au luat decizia s deschidă doar 139 de secții de votare în afara țării.
”Majoritatea dodonistă din CEC a mers iarăși împotriva poporului și a încălcat criteriile legale ce stau la baza stabilirii numărului de secții de votare în afara țării. Cozile din alegerile prezidențiale, insuficiența buletinelor de vot, numărul mare de înregistrări prealabile au arătat clar necesitatea creșterii numărului secțiilor de vot peste hotare. Somez CEC să-și revadă imediat decizia – să respecte legea și să asigure dreptul la vot”, declară președintele.
Totodată, Maia Sandu menționează că: ”Încercarea de a bloca votul oamenilor și de a salva pielea hoților Dodon-Plahotniuc-Șor nu va trece”.
Comisia Electorală Centrală a decis astăzi, după mai multe ore de dezbateri, câte secții de votare vor fi deschise în afara țării. Astfel, de la cele 190 de secții de votare, despre care pomenea recent președintele CEC, Dorin Cimil, membrii Comisiei Electorale au decis să deschidă doar 139 de secții de votare în ”diasporă”.
Astfel, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie vor fi deschise 139 secții de votare, tot atâtea câte au fost la alegerile prezidențiale din 2020, asta în condițiile în care, Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții.
În cadrul ședinței de astăzi s-a propus ca alternativă deschiderea a 162 de secții de votare, însă propunerea nu a fost susținută. Secretarul general al CEC, Maxim Lebedinschi a explicat că trebuie păstrat numărul de 139 de secții de votare așa cum a fost la algerile prezidențiale.
Deși unii membri CEC au declarat că la scrutinul din 2020 mai mulți moldoveni care se află în afara țării nu au reușit să participe la vot, fie din cauza lipsei buletinelor de vot, fie din cauza numărului mare de alegători prezenția la o secție, argumentele nu au fost suficiente în opinia unor membri CEC pentru a mări numărul secțiilor de vot peste hotare.
Propunerea a fost susținută de patru membri CEC, Vadim Filipov, Vasile Gafton, Veaceslav Agrigoroaie și Andrei Volentir.
Prin urmare, secțiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova, dar și în alte localități, în baza numărului de alegători care au participat la alegerile precedente.
Totodată, pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, CEC a decis deschiderea a 44 secții de votare la alegerile anticipate din 11 iulie, cu două mai mult decât la alegerile prezidențiale.
