FOTO// Originari din Azerbaidjan ne-au povestit de ce se simt bine în Moldova
O coincidență uimitoare! Steaua cu 8 colțuri se regăsește și pe stema Republicii Moldova, și pe stema Azerbaidjanului – azerii din diaspora descoperă cu bucurie acest detaliu.
Aproximativ 5.000 de etnici azeri locuiesc în Republica Moldova. Unii s-au stabilit aici încă pe timpul URSS, după ce și-au întemeiat familii mixte moldo-azere, alții au venit în deceniile ulterioare. Sunt printre ei și refugiaţi de război, din Karabah.
Am discutat cu azerbaidjeni veniți la Chișinău din mai multe localități ale Republicii Moldova, pentru a sărbători Ziua Victoriei la Ambasada Azerbaidjanului, în cadrul unui eveniment organizat de Congresul Azerilor din Moldova.
Anul acesta, pe 8 noiembrie, a fost celebrată împlinirea unui an de la victoria Azerbaidjanului asupra Armeniei în cel de-al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile, schimbul de focuri încetând pe 10 noiembrie 2020. Pe 8 noiembrie 2020 a fost eliberat orașul Șușa, al cărui simbol este „floarea-pasăre” Harî-bulbul, o plantă care crește doar în regiunea Karabah.
Ambasada este „casa părintească”
Conform tratatelor internaționale, teritoriul unei misiuni diplomatice este teritoriul statului respectiv. Azerbaidgenii (nu prea le place celor din Moldova să fie numiți „azeri”) numesc „casă părintească” sau „casa tatălui” Ambasada țării lor la Chișinău, iar când menționează acest lucru, o fac cu emoție, cu căldură. Ei povestesc că sunt foarte mulțumiți de felul în care relaționează cu ei ambasadorul Gudsi Osmanov, despre care au doar cuvinte frumoase. Ca un detaliu: am aflat că atunci când la ambasadă s-au făcut reparații, ambasadorul a participat și el la lucrări, de rând cu alți angajați ai misiunii diplomatice și muncitorii, iar atunci când pe teritoriul reprezentanței a fost instalat basorelieful ce mai apoi a fost inaugurat de Ziua Victoriei, ambasadorul a luat o pensulă și a ajutat la colorarea cu vopsea a literelor.
Oamenii au cuvinte elogioase și pentru persoanele care coordonează activitățile diasporei, exprimându-și simpatia pentru Elcin Bayramov, președintele Congresului Azerilor din Moldova, remarcându-i inlusiv calitățile organizatorice.
Evenimentul a fost complex – a inclus o parte festivă, care a început cu intonarea imnurilor de stat ale Azerbaidjanului și Republicii Moldova, dar și un program artistic, în care ritmurile melodiilor azere păreau că extind spațiul prin spiritul lor montan.
M-a impresionat atmosfera – oamenii comunicau cu destindere și căldură, ca în familie, ca printre cei dragi, în jurul meselor amplasate în curtea ambasadei, unde au fost invitați să servească bucate tradiționale pentru bucătăria lor națională. Astfel am aflat și eu cât de delicios poate fi orezul cu carne de vită, garnisit cu stafide și caise însiropate. Baclava din Azerbaidjan îmi aduseseră colegi din presă care au fost în vizită la Baku în anii trecuți, știam că este periculos de gustoasă.
Azerbaidjanul și Moldova au în comun steaua cu 8 colțuri și „oamenii simpli și deschiși”
Unul dintre participanții la sărbătoare, Mehrali Quliyev (Mehralî Guluev), care este șeful Direcției de cultură din Dubăsari, mi-a povestit amănunte din istoria Azerbaidjanului. De la el am aflat că, atunci când se întâlnesc, azerbaidgenii, găgăuzii și turcii discută „fiecare în limba lui”, dar se înțeleg foarte bine, se descurcă repede ce semnificație au cuvintele ce le deosebesc graiul.
Locuiește de patru ani în Republica Moldova, s-a stabilit aici după căsătoria cu cetățeană moldoveană și nu i-a fost dificil să se acomodeze.
„Moldovenii sunt foarte asemănători cu noi, sunt la fel de simpli și deschiși”, a spus Mehrali Quliyev. Am fost de acord că și mimica, și temperamentul le avem destul de asemănătoare. M-a întrebat de ce pe trotuarele din Chișinău sunt mereu parcate mașini, încât n-au pe unde să treacă pietonii și am zâmbit – i-am răspuns, în glumă, că o fi o tradiție a locului, pentru că fenomenul nu este nou.
Mehrali Quliyev s-a născut și a crescut în Georgia, a locuit și a studiat apoi și în Rusia. În Azerbaidjan i-au rămas multe rude, inclusiv copii și nepoți dintr-o căsătorie anterioară. Cu mândrie de tată, a menționat că fiul său este medic infecționist principal al unui raion din Azerbaidjan. Este mereu în legătură cu apropiații și urmărește știrile din țara sa.
L-am fotografiat pe Mehrali Quliyev, în scuarul ambasadei, la monumentul președintelui Gheidar Aliev (10 mai 1923 – 12 decembrie 2003), care a fost al treilea președinte al Azerbaidjanului, între anii 1993–2003, reușind să câștige pentru vecie simpatia, respectul și recunoștința poporului său.
Pe 8 noiembrie 2020, când au aflat din presă că Azerbaidjanul a recâștigat Karabahul, azerii din Republica Moldova s-au întâlnit, pentru a trăi împreună bucuria acestei victorii de o importanță deosebită pentru ei, anume la Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Când au sărbătorit un an de la Victoria repurtată asupra Armeniei în războiul de 44 de zile în care au reușit să elibereze Karabahul, azerii și-au început programul de manifestări tot la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, din centrul Chișinăului.
Mehrali Quliyev a fost surprins că steaua lui Ștefan cel Mare are 8 colțuri, exact ca steaua Azerbaidjanului, cea reprezentată pe stema statului. Steaua cu 8 colțuri se regăsește și în simbolurile de stat ale Republicii Moldova, în primul rând pe Stemă. I-am povestit că remarcasem și eu în anii trecuți această coincidență și că în Creștinism steaua cu 8 colțuri este steaua lui Iisus Hristos, simbolizând Veșnicia. La musulmani, Iisus Hristos este venerat, dar ca profet, nu ca Dumnezeu-Fiul și Mântuitor.
Un azerbaidgean și o moldoveancă au format o familie binecuvântată acum 40 de ani
Familia azero-moldovenească Mustafaev a venit la sărbătoare de la Bălți – „Karabahul este Azerbaidan” și această bucurie au dorit s-o împărtășească împreună cu alți cosângeni. Nusraddin Mustafaev s-a căsătorit acum 40 de ani cu o moldoveancă și a rămas să locuiască aici. Au doi fii și trei nepoți.
Nusraddin Mustafaev a absolvit pe timpul fostei Uniuni Sovietice o facultate în domeniul industriei ușoare din Baku, iar destinul l-a adus la Bălți în 1977, unde a activat în domeniu până la vârsta de pensionare.
La sărbătoarea prilejuită de Ziua Victoriei Azerbaidjanului a venit împreună cu fiul său Vadim Mustafaev și cu nepoții-elevi Artiom și Alina Mustafaev, care studiază în clasa a 12-a de liceu.
„Mi-am început activitatea în Bălți ca șef de secție, apoi am continuat ca director de întreprindere. Acum patru ani am ieșit la pensie, iar în prezent bucuria mea cea mai mare sunt copiii și nepoții”, a povestit Nusraddin Mustafaev.
Este fericit că nepoții îl roagă să le povestească istorioare din copilăria și tinerețea lui, că se arată iubitori și respectuoși. Nepoții nu cunosc bine limba azeră, dar sunt interesați să o învețe, întreabă cuvinte noi. Limba de comunicare în familie este rusa. Nusraddin Mustafaev a menționat însă că soția sa i-a învățat foarte repede limba, în câteva luni. Fiul său, Vadim Mustafaev, a spus că posedă excelent limba azeră, a fost din copilărie interesat să cunoască istoria Azerbaidjanului și simte că poartă neamul tatălui în sânge, are o reacție emoțională puternică atunci când răsună melodii azerbaidgiene și turcice.
Musraddin Mustafaev a spus că zilnic citește presa din Azerbaidjan, dar, de asemenea, își vizitează anual țara de origine. A fost și vara aceasta, pentru trei săptămâni. Și-a exprimat regretul că n-a reușit să revadă marea – arșița era atât de cumplită în țările din Caucaz, încât oamenii nu se încumetau să se apropie de plajă.
Bucuria sa, a adăugat interlocutorul, a fost să vadă cât de ample sunt lucrările de reconstrucție în Karabah, după ce regiunea a degradat în perioada anilor în care a fost controlată de Armenia și a fost devastată în urma luptelor.
Republica Azerbaidjan este cea mai mare țară din Caucaz, fiind situată între Asia și Europa. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Țara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest, iar la est – Marea Caspică. Capitala Baku se află pe litoralul Mării Caspice. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Majoritatea populației este de religie musulmană.
Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației este formată din musulmani, este o republică laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană.
