Foto: radiochisinau.md

De ce oamenii din Transnistria ar trebui să pledeze pentru reîntregirea țării? Diferențe salariale

În anul 2020, salariul mediu lunar în dreapta Nistrului a fost de 8.108 lei, ceea ce este cu 2.903 lei sau 55,8% mai mult decât salariul mediu lunar primit de locuitorii din Stânga Nistrului. Recalculat în lei moldovenești, salariul mediu din stânga Nistrului a constituit doar 5.205 lei/lunar. Constatarea îi aparține expertului economic Veaceslav Ioniță.

”Discrepanța dintre veniturile salariale în cele două maluri ale Nistrului s-au aprofundat și mai mult în 2020. Astfel, diferența de salarizare a crescut de la 44% în 2019 la aproape 56% în 2020. Acest decalaj a fost determinat de doi factori: 1) ritmul de creștere a salariilor pe ambele maluri ale Nistrului, 2) deprecierea rublei din stânga Nistrului față de leul moldovenesc”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Astfel, potrivit expertului, în 2020, în partea dreaptă a Nistrului, salariul a cunoscut cea mai mare creștere din ultimii 15 ani, înregistrând o majorare de 874 de lei lunar sau 12,1% comparativ cu anul 2019.

În același timp, în stânga Nistrului, salariul mediu lunar a crescut cu doar 5,3 la sută, de la 4.595 de ruble lunar în 2019, la 4.838 de ruble lunar în 2020.

”Însă, recalculat în lei, salariul din stânga Nistrului a crescut și mai puțin cu doar 3,7 la sută, din cauza deprecierii rublei din stânga Nistrului față de leul moldovenesc cu 1,5 la sută”, spune Ioniță.

De fapt, din 2016 rubla din stânga Nistrului este menținută artificial de către autoritățile nerecunoscute de acolo, la nivel de 16,1 ruble pentru un dolar. În 2020, dolarul s-a depreciat față de leul moldovenesc cu 1,5%, cea ce a dus automat și la deprecierea rublei din stânga Nistrului, mai adaugă economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, până în 2016, salariul din stânga Nistrului era aproximativ la același nivel cu cel de pe malul drept, însă cu 3 excepții majore.

”E vorba de anii de criză, când autoritățile din Stânga Nistrului încercau să mențină artificial cursul valutar, cea ce pe termen scurt dădea efect important, dar pe termen lung nu ajută la nimic. Așa a fost în criza din 1998-99, 2009 și în perioada 2013-2016”, precizează economistul.

Ioniță menționează că, în 2016, autoritățile din stânga Nistrului au epuizat toate rezervele valutare și au fost nevoite să deprecieze rubla lor. Drept consecință, în doi ani de zile, salariul din regine s-a prăbușit de 1,5 ori, adică de la 6.674 de lei lunar în 2016, la doar 4.406 lei în 2018.

”Această prăbușire a anulat toate ”realizările” din perioada 2013-2016, când salariul din stânga Nistrului, prin menținerea artificială a rublei lor a crescut mult mai rapid ca cel de pe malul Drept”, precizează expertul.

”Experiența” celor din Stânga Nistrului în a face ”minuni” economice cu manipularea cursului valutar, trebuie să fie o lecție pentru cei de pe Malul drept, care se avântă să dea diverse ”sfaturi utile” Băncii Naționale a Moldovei, conchide Veaceslav Ioniță.

Dosar Media

Ai o noutate?