Euro a pierdut 16% din valoarea sa față de dolar în ultimul an și se tranzacționează la cel mai scăzut nivel din decembrie 2002, se arată într-o analiză publicată de Reuters, menționează adevarul.ro.
Potrivit sursei citate, specialiștii au descris 2022 drept „cel mai rău an din istoria monedei euro”. Cu toate acestea, relevanța monedei euro a fost în declin în ultimele două decenii. Cota sa din deținerile oficiale globale de rezerve valutare era de 20,6% la sfârșitul anului 2021, în scădere de la aproximativ 25% în 2003.
Moneda unică este în prezent cu 20% mai mică decât media din 1999.
Conform autorilor analizei, forța uniunii monetare europene ar fi supusă mai multor presiuni dacă criza inflaționistă ar duce la o recesiune economică prelungită. În perioadele de creștere a inflației și de scădere a veniturilor gospodăriilor, extinderea diviziunilor politice între țările membre poate contribui, de asemenea, la creșterea populismului și poate pune în pericol stabilitatea Uniunii.
„Pentru a preveni prăbușirea monedei euro, autoritatea însărcinată cu controlul inflației, Banca Centrală Europeană, trebuie să readucă sub control așteptările inflaționiste, ceea ce impune majorarea decisivă a ratelor dobânzilor. Este o pastilă amară, dar necesară de înghițit pentru a evita alte rezultate negative pentru moneda euro.”, susțin specialiștii Reuters.
Deprecierea din 2022
Sursa citată menționează că, unul dintre factorii cheie ai deprecierii monedei euro față de dolar în 2022 a fost extinderea decalajului de politică monetară dintre Rezerva Federală și BCE.
Rezerva Federală a început să majoreze ratele dobânzilor în martie. Cu toate acestea, BCE a acționat mai lent, anunțând prima sa majorare a dobânzilor abia în iulie 2022.
Cu toate acestea, scăderea monedei euro față de dolar nu este atribuită exclusiv creșterii diferențelor ratelor dobânzii. Conflictul din Ucraina a avut efecte negative semnificative asupra fundamentelor macro-zonei euro, împovărând asupra conturilor externe și a încrederii gospodăriilor, a întreprinderilor și a investitorilor străini.
Încrederea consumatorilor în zona euro este acum la cel mai scăzut nivel istoric. Indicatorul ZEW de sentiment economic (un indicator de sentiment creat din Sondajul lunar ZEW Financial Market Survey) este la cel mai scăzut nivel de la criza datoriilor suverane din 2011; deficitul comercial este la cel mai ridicat nivel istoric; Indicii Managerilor de Achiziții (PMI) atât pentru activitatea de servicii, cât și pentru activitatea de producție au intrat deja pe teritoriul de contracție în iulie.
Creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa a fost un alt factor major care a făcut ca euro să scadă sub paritatea cu dolarul în timpul verii. În special, valoarea de referință a gazelor cu ridicata în Europa (Dutch TTF) este în prezent de opt ori mai mare decât prețurile interne ale gazelor naturale din SUA, oferind companiilor și consumatorilor europeni un mare dezavantaj competitiv în comparație cu cei din SUA.
Ce probleme ar putea urma
Analiștii susțin că inflația record și perspectivele sumbre pentru creșterea economică ar putea încă influența performanța monedei euro în lunile următoare.
Pesimismul în creștere a dus deja la o depreciere semnificativă a monedei unice (-16% în ultimul an) și este greu de identificat catalizatori care ar putea inversa cursul monedei euro.
În ciuda faptului că BCE și-a început ciclul de drumeție mai târziu, nu este complet clar că poate crește ratele mai repede sau mai mult decât Fed. Aceasta înseamnă că euro ar putea continua să lupte împotriva dolarului. Posibilitatea unei noi devalorizări este reală – într-un scenariu în care euro scade cu mult sub paritate, dacă problemele energetice și inflaționiste persistă în timpul iernii.
Potrivit unui studiu recent al Fondului Monetar Internațional (FMI), economia germană, motorul zonei euro, ar putea înregistra o scădere a PIB-ului față de nivelurile de referință de aproximativ 1,5% în 2022, 2,7% în 2023 și 0,4% în 2024, cu fără câștiguri în anii următori din activitatea economică amânată. Acest lucru ar putea avea un efect de domino asupra celorlalți membri ai zonei euro, care sunt indisolubil legate de economia Germaniei.
Prin anunțarea Instrumentului de protecție a transmisiei (TPI) în iulie, BCE a redus temporar riscurile unei noi crize a datoriilor suverane în zona euro. Cu toate acestea, creșterea deficitelor guvernamentale ca urmare a crizei gazelor, alături de alegerile politice din Italia, sunt riscuri care ar putea aduce din nou în atenție spread-urile suverane în lunile următoare.
Din punct de vedere istoric, euro a trecut prin două episoade semnificative de devalorizare reală. Prima a avut loc între noiembrie 2009 și iulie 2012. A fost precipitată de Marea Criză Financiară și agravat de criza datoriilor din zona euro. Rata de schimb real efectivă (REER) a monedei euro a scăzut cu aproximativ 17%.
A doua s-a întâmplat între martie 2014 și aprilie 2015. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat un program amplu de relaxare cantitativă, în timp ce Rezerva Federală urmărea politici monetare diferite și mai restrictive. TCER al monedei euro a scăzut cu aproximativ 14%.
„Dacă ne confruntăm cu un alt șoc real major al monedei euro, precum cele deja menționate, am putea în continuare să experimentăm o scădere de 8-9% în termeni reali. Având în vedere că suntem deja într-o perioadă inflaționistă, o depreciere suplimentară a euro ar putea duce la o inflație mai mare, cu consecințe economice grave.”, avertizează specialiștii.
