Azi, 11 iulie 2021 în Republica Moldova se desfășoară alegeri parlamentare anticipate, după ce Parlamentul de legislatura a X-a a fost dizolvat pe 28 aprilie. Alegerile parlamentare anticipate din 2021 în Republica Moldova au fost provocate datorită insistențelor președintelui țării, Maia Sandu.
Primul sondaj after-poll, realizat de WatchDog și IPP, arată că Partidul Acțiune și Solidaritate acumulează majoritatea parlamentară.
PAS 55,19
BECS 24
Usatîi 4,4
AUR 0.9
PPDA 1,8
Rate de refuz – 32,3 la sută
Pentru cele 101 mandate de deputat concurează candidați din 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Pentru a fi considerat valabil, la scrutin trebuie să participe nu mai puțin de 1/3 din numărul total al alegătorilor.
Au fost deschise 2 150 de secții de votare, dintre care 41 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și 150 în afara țării.
Președintele țării, Maia Sandu, a venit cu un apel important cu puțin timp înainte de închiderea secțiilor de votare.
Experții sunt de părere că în Parlament ar putea intra maximum patru formațiuni politice.
Constituția Republicii Moldova prevede că Parlamentul este compus din 101 deputați, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Organizarea și desfășurarea alegerilor este reglementată de Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997[2]. Cadrul legal existent mai cuprinde un șir de legi aferente, ale căror prevederi și mecanisme de aplicare sunt dezvoltate în hotărârile[3] și regulamentele[4] Comisiei Electorale Centrale.
Legislația electorală a fost modificată substanțial în 2019[5], după retragerea de la guvernare a Partidului Democrat din Moldova. A fost eliminat sistemul electoral mixt, aplicat la alegerile parlamentare din 2019, și s-a revenit la sistemul electoral proporțional absolut, cu o singură circumscripție națională. A mai fost reintrodus pragul de validare a alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale și reduse pragurile minime de reprezentare: până la 5% pentru partidele politice și 7% pentru blocurile electorale. Pentru distribuirea mandatelor de deputat s-a revenit la metoda d’Hondt, aplicată până în 2010, care avantajează formațiunile cu cele mai multe voturi acumulate.
În rezultatul alegerilor parlamentare ordinare din 24 februarie 2019, primele organizate în baza unui sistem electoral mixt paralel, în Parlamentul de legislatura a X-a au acces 3 partide politice, 1 bloc electoral și 3 candidați independenți: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 30 mandate, Blocul electoral “ACUM” – 26 mandate, Partidul “Șor” – 7 mandate, și candidații independenți Ion Groza, Alexandru Oleinic și Viorel Melnic. Referendumul republican consultativ organizat în aceeași zi cu alegerile a fost validat, majoritatea alegătorilor votând în favoarea reducerii numărului deputaților din Parlament și a opțiunii de revocare a acestora din funcție.
