Primul sondaj after-poll, realizat de WatchDog și IPP, arată că Partidul Acțiune și Solidaritate acumulează majoritatea parlamentară.
PAS – 55,1%
BECS – 24%
Blocul ”Renato Usatîi” – 4,4%
AUR – 0.9%
PPDA – 1,8%
Rate de refuz – 32,3 la sută
Peste un milion 453 de mii de cetățeni au votat până la 21:00 la alegerile parlamentare anticipate din acest an. Dintre aceștia, 54 la sută sunt femei și 46 procente – bărbați.
Din numărul total de alegători – 7,32% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani. În același timp ,aproximativ 24 la sută din alegători au vârsta de 26-40 ani.
Persoanele de 41-55 ani s-au prezentat la vot în număr de 25%, iar peste 33 la sută sunt oameni cu vârsta de 56-70 de ani. Persoanele care au o vârstă mai mare de 70 de ani reprezintă 11 % din alegători.
Astăzi, 11 iulie 2021, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate. Cetățenii și-au ales cei 101 de deputați în Parlamentul Republicii Moldova.
Pentru organizarea scrutinului din acest an au fost deschise 2 150 de secții de votare: 2000 pe teritoriul țării, incluzând 41 de secții pentru locuitorii din stânga Nistrului și 150 în afara Republicii Moldova.
La ora 07:00 și-au început activitatea toate secțiile de votare din țară.
Constituția Republicii Moldova prevede că Parlamentul este compus din 101 deputați, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Organizarea și desfășurarea alegerilor este reglementată de Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997[2]. Cadrul legal existent mai cuprinde un șir de legi aferente, ale căror prevederi și mecanisme de aplicare sunt dezvoltate în hotărârile[3] și regulamentele[4] Comisiei Electorale Centrale.
Legislația electorală a fost modificată substanțial în 2019[5], după retragerea de la guvernare a Partidului Democrat din Moldova. A fost eliminat sistemul electoral mixt, aplicat la alegerile parlamentare din 2019, și s-a revenit la sistemul electoral proporțional absolut, cu o singură circumscripție națională. A mai fost reintrodus pragul de validare a alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale și reduse pragurile minime de reprezentare: până la 5% pentru partidele politice și 7% pentru blocurile electorale. Pentru distribuirea mandatelor de deputat s-a revenit la metoda d’Hondt, aplicată până în 2010, care avantajează formațiunile cu cele mai multe voturi acumulate.
În rezultatul alegerilor parlamentare ordinare din 24 februarie 2019, primele organizate în baza unui sistem electoral mixt paralel, în Parlamentul de legislatura a X-a au acces 3 partide politice, 1 bloc electoral și 3 candidați independenți: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 30 mandate, Blocul electoral “ACUM” – 26 mandate, Partidul “Șor” – 7 mandate, și candidații independenți Ion Groza, Alexandru Oleinic și Viorel Melnic. Referendumul republican consultativ organizat în aceeași zi cu alegerile a fost validat, majoritatea alegătorilor votând în favoarea reducerii numărului deputaților din Parlament și a opțiunii de revocare a acestora din funcție.
