Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că după decizia Curții Constituționale, care a hotărât că Parlamentul nu poate fi dizolvat cu votul a 2/3 din deputați, va purcede la următorul pas. Astfel, săptămâna viitoare, președintele va desemna un candidat la funcția de premier. Dar, ar fi vorba despre un candidat care să nu fie votat de Parlament. Respectiv, să fie declanșat procesul de alegeri anticipate.
”Săptămâna viitoare voi purcede la următorul pas pe care eu îl consider corect. Să vedem dacă va fi un angajament public a forțelor politice din Parlament, care declară că își doresc alegeri parlamentare anticipate. Săptămâna viitoare voi desemna un candidat la funcția de premier, însă sper ca să nu fie votat în Parlament și să declanșăm anticipate”, a declarat președintele țării.
Menționăm că, potrivit Constituției, în sensul articolului 98 alin. (1) din Constituție, marja discreționară a Președintelui Republicii la desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de Prim-ministru.
În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.
În sensul articolelor 89 și 91 din Constituție, în cazul în care Președintele Republicii refuză să desemneze candidatul pentru funcția de Prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară formalizată, această situație trebuie soluționată prin prisma articolului 89 din Constituție, care prevede suspendarea din funcție și demiterea Președintelui Republicii. Pentru aprecierea faptului dacă refuzul Președintelui Republicii de a desemna candidatul pentru funcția de Prim-ministru, propus de majoritatea parlamentară, reprezintă o faptă gravă, în sensul articolului 89 alin. (1) din Constituție, trebuie avute în vedere următoarele elemente:
- a) dacă prin această faptă Președintele Republicii încalcă o prevedere din Constituție și/sau o Hotărâre a Curții Constituționale și
- b) dacă prin această faptă Președintele Republicii își încalcă obligația imparțialității și neutralității politice în procesul desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru.
