Stagflația amenință Moldova! Totul se scumpește și prețurile vor crește și în 2022
Inflația poate atinge un nivel alarmant, de 14-15% în următoarele luni, potrivit prognozelor unor experți economici, dar și estimărilor făcute în cel mai recent raport al său de Banca Națională a Moldovei (BNM). În septembrie, rata inflației a fost de aproape 7%, după ce de la începutul anului s-au scumpit treptat carburanții, produsele alimentare și nealimentare, precum și o serie de servicii. Scumpirile sunt influențate atât de factori interni, cât și de factori externi.
Banca Națională a Moldovei (BNM) a recunoscut, în raportul său din 5 noiembrie, că inflația va crește mai mult decât prognozase la începutul anului.
BNM a subliniat că scumpirile și rata inflației vor depinde și de compensațiile pe care le va aproba Guvernul pentru cetățeni. Cu detalii din raportul BNM vom reveni în a doua parte a acestui articol.
Cetățenii sunt sfătuiți să-și cheltuie banii cu prudență
Expertul economic Viorel Gîrbu a vorbit pentru Dosar Media despre faptul că Moldova riscă să se confrunte cu fenomenul stagflației. Expertul a subliniat că autoritățile ar trebui să țină cont că inflația înaltă va reduce capacitatea de cumpărare a cetățenilor. Prin urmare, statul ar trebui să aibă în vedere majorarea salariilor și acordarea unor plăți sociale compensatorii.
Viorel Gîrbu le recomandă cetățenilor să fie mai atenți cum își gestionează bugetele proprii, pentru că situația social-economică este pe cale să se complice. În opinia sa, autoritățile statului ar trebui să-i atenționeze pe cetățeni să fie mai precauți atunci când decid pe ce să-și cheltuie banii.
Viața s-a scumpit foarte mult, comparativ cu situația de până la pandemie
Acum, după ce tariful la gazele naturale a fost majorat de 2,5 ori pe 9 noiembrie, oamenii se gândesc cu groază că urmează scumpirea energiei electrice și a agentului termic. Și, să nu uităm, foarte mulți oameni, cu afaceri proprii sau angajați în mediul privat, s-au pomenit cu venituri mai mici de la începutul pandemiei.
Prețurile la produsele alimentare au crescut simțitor – cu 8,31% din septembrie 2020 până în septembrie 2021.
Potrivit BNS, prețurile medii de consum în luna septembrie 2021, comparativ cu septembrie 2020, au crescut cu 6,68%, inclusiv la produse alimentare cu 8,31%, mărfuri nealimentare cu 8,62% și servicii prestate populației cu 1,52%.
Întreprinderile agricole au majorat cu aproape 18% (17,9%) prețurile medii de vânzare în ianuarie-septembrie, comparativ cu intervalul corespunzător din 2020. La produsele de origine vegetală, prețurile au crescut în medie cu 17,4%, iar produsele de origine animalieră s-au scumpit cu 19,6%, a raportat Biroul Național de Statistică (BNS).
În mod normal, n-ar fi trebuit să ne confruntăm cu asemenea scumpiri, pentru că producția agricolă globală a fost în creștere anul acesta, cu 20,5%, comparativ cu anul trecut. Producția vegetală a crescut impresionant, cu tocmai 34,9% in intervalul menționat, potrivit altui raport al BNS.
Stagflația poate fi provocată de presiunile inflaționiste din exterior
Expertul economic Viorel Gîrbu este de părere că majorarea prețurilor la alimente „este mai mult un fenomen impus din exterior”, pentru că indicele FAO este în creștere (+33,2%)
FAO se descifrează în română ca Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (ONU) și obiectivul ei declarat este „eliminarea foametei pe întreaga planetă”.
Contextul creat de pandemie, politicile restrictive promovate de autorități, anumite decizii ale BNM și presiunile inflaționiste din exterior sunt în măsură să conducă la manifestarea stagflației în Republica Moldova, a comentat pentru DosarMedia expertul economic Viorel Gîrbu.
Stagflația este o situație economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este înaltă. Potrivit dicționarelor economice, stagflația creează o dilemă privind politica economică ce trebuie adoptată, pentru că acțiunile necesare să fie întreprinse pentru a reduce inflația pot spori rata șomajului și, invers, acțiunile orientate spre reducerea șomajului pot spori inflația.
Viorel Gîrbu a menționat că leul moldovenesc are o tendință de apreciere anul acesta, BNM a ridicat rata de bază, iar aceste evoluții „sunt în măsură să descurajeze avântul economic și, în context cu presiunile inflaționiste din exterior, să inducă economia națională într-o stare de stagflație”.
„Stagflația vine de la stagnare și inflație. Inflația nu este întru totul un fenomen negativ – inflația moderată încurajează investițiile, dezvoltarea tehnologică, inovațiile. Inflația într-un final este un fenomen economic care produce o redistribuire a capitalului în economie. Totuși, în anumite condiții, economia se poate confrunta cu situația de stagnare pe un fundal caracterizat prin presiuni inflaționiste importante”, a explicat Viorel Gîrbu.
Stagflația „poate fi consecința mai multor factori, precum reglementări eronate, ingerințe ale autorităților, condiții dificile de accesare a finanțărilor, incapacitatea asigurării de către autorități a ordinii publice. În termeni generali – ineficiența cadrului instituțional și de reglementare”, a adăugat expertul.
„În situația în care în Moldova vor fi întrunite aceste condiții sau cel puțin unele din ele, economia poate intra în starea de stagflație. Contextul creat de pandemie, politicile restrictive promovate de autărități sunt în măsură să ducă la manifestarea acestui fenomen”, a apreciat Viorel Gîrbu.
În opinia expertului economic, „politicile implementate de guvern în vederea compensării acestor evoluții sunt anemice și practic inexistente. Momentant, este dificil să se estimeze impactul acestor evoluții asupra populației. Creșterea costurilor resurselor energetive poate avea un impact negativ considerabil asupra populației. Totuși, la această etapă nu este clar cum executivul va gestiona această situație și dacă va fi în măsură să compenseze, cel puțin parțial, aceste evoluții negative”.
BNM: De ce inflația va crește în continuare
BNM a informat că inflația a crescut sub presiunea unor factori interni și externi. Unul dintre factorii interni sunt sporirea consumului în anul 2021, comparativ cu anul 2020. Odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, oamenii s-au abținut de la cumpărături care nu reprezentau urgente. În 2021 însă, după ce s-au mai obișnuit cu noile condiții de viață, ei și-au sporit achizițiile, inclusiv cu bani împrumutați în acest scop de la bănci și companii de creditare.
„Pe de o parte, a sporit cererea pe fondul majorării veniturilor populației, iar pe de altă parte prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate”, a explicat BNM.
„Mărimea șocului aferent prețurilor reglementate depinde și de măsurile compensatorii ale Guvernului. Riscurile și incertitudinile vor persista și în perioada următoare. Acestea sunt legate de majorarea prețurilor internaționale la resursele energetice și alimentare, diminuarea activității de producere, iar la nivel local de o serie de factori, cum ar fi condițiile climaterice, evoluția situației pandemice și magnitudinea ajustării tarifelor finale”, a anunțat BNM.
În același raport, BNM arată că „rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid până în prima jumătatea a anului viitor, ulterior diminuându-se accelerat spre finele perioadei de prognoză – trimestrul III 2022”.
Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pe 5 octombrie cu 0,85% puncte procentual rata de bază, până la 5,5 puncte procentuale, în încercarea de a ține sub control creșterea inflației. Ulterior, pe 29 octombrie, BNM a decis să mențină rata de bază la nivelul de 5,5 puncte procentuale.
Rezervele valutare ale BNM au depășit 4 miliarde de dolari
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au atins un nivel-record la sfârșitul lunii octombrie 2021: pentru prima dată în istoria statului, au depășit 4 miliarde de dolari (4 048,30 mil. dolari SUA).
Rezervele valutare ale BNM au crescut în luna octombrie cu 86,48 de milioane de dolari americani, comparativ cu luna septembrie. Au sporit atât de mult datorită suportului bugetar acordat de UE – suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor aprobat de Comisia Europeană, în numele UE: 99,49 milioane dolari SUA (echivalentul a 86,1 milioane euro), dintre care 57,4 mil. dolari SUA (echivalentul a 49,7 milioane euro) au fost acordate sub formă de asistență macrofinanciară (ultima tranșă de împrumut).
Vom mai menționa că intervențiile BNM pe piața valutară internă au fost minime în octombrie – a vândut valută echivalând cu un milion de dolari americani.
Totodată, BNM a câștigat în octombrie 1,42 milioane de dolari din aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA.
Ritmul anual al inflației a constituit 6,68% în luna septembrie 2021. În luna august, rata inflației a fost de 4,64%. O inflație anuală de aproximativ 5% este considerată de BNM optimă pentru dezvoltarea economiei moldovenești.
