Chiar și după expirarea mandatului de președinte, Igor Dodon, beneficiază de pază de stat. Totodată, potrivit legii, fostului președinte al țării i se mai oferă birou personal, asistentă și mașină de serviciu. Salariile asistentei, șoferului, dar și celelalte beneficii sunt plătite din bugetul de stat. Totodată, fostul președinte beneficiază de imunitate diplomatică/pașaport diplomatic.
Dacă de celelalte beneficii va putea avea parte o perioadă mai lungă, atunci paza de stat și mașina de serviciu i se oferă doar pentru durata unui an de zile.
Înlesnirile privind beneficiile pe care le au foștii președinți au fost introduse în 2016, la inițiativa președintelui Parlamentului Andrian Candu și a fost votată de majoritatea controlată de Partidul Democrat.
Guvernul a calculat că în urma anulării acestor privilegii pentru foștii demnitari s-ar face economii de aproximativ jumătate de milion de lei, anual. Un proiect de lege înregistrat în Parlament în 2019, de către Blocul ACUM, prevedea că foștii președinți ai Republicii Moldova să nu mai beneficieze de birou și asistent personal din contul statului, iar de automobil asigurat de stat să se poată folosi gratuit doar la solicitare. Doar din contul anulării facilităților pentru foștii șefi de stat. Totuși, proiectul nu a ajuns să fie votat în plen.
Menționăm că de aceste beneficii au avut parte și de foștii președinți: Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Nicolae Tomfti, iar Vladimir Voronin a refuzat privilegiile în ceea ce ține de mașină, birou și pază de stat.
Președinții Republicii Moldova?
Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, neafiliat politic, a ocupat funcţia în perioada 1991 – 1996. Snegur a susţinut proclamarea independenţei la 27 august 1991 şi s-a opus referendumului unional privind păstrarea URSS.
La 15 ianuarie 1997, Mircea Snegur cedează oficial puterea noului președinte ales al Republicii Moldova, Petru Lucinschi.
La data de 4 aprilie 2001 a fost ales președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor.
Vladimir Voronin a fost singurul care a deţinut două mandate consecutive. Deşi a venit la putere cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus, în mai puţin de doi ani a anunţat cursul de integrare europeană. Politica lui Voronin a dus, în unele perioade, la răcirea relaţiilor cu România, iar uneori şi cu Rusia.
După încercările eşuate de alegere a preşedintelui, în septembrie 2009, interimatul funcţiei de şef al statului a fost preluat de către liberalul Mihai Ghimpu. El s-a remarcat prin refuzul de a participa la Parada de 9 mai, organizată la Moscova, dar şi prin decretarea zilei de 28 iunie drept Zi a ocupaţiei sovietice.
În perioada 28 decembrie – 30 decembrie 2010, Vlad Filat a îndeplinit funcția de președinte interimar al Republicii Moldova.
În seara zilei de 30 decembrie Marian Lupu a fost ales de AIE în funcția de președinte al Parlamentului și președinte interimar a Republicii Moldova cu același număr de voturi – 57 din 101.
După criza politică din 2012, președinte al Republicii Moldova este ales Nicolaie Timofti, neafiliat politic.
În 2016, președinte al Republicii Moldova este ales Igor Dodon în urma unui vor popular, însă care a fost criticat pentru viziunile sale docile Rusiei, dar și pentru faptul că a băgat Republica Moldova în izolare internațională. Fiind singurul președinte din istoria țării, cu care, nu a dorit să discute oficial nici un președinte de țară, cu excepția lui Vladimir Putin și Alexandr Lucașenco.
În data de 15 noiembrie 2020, Maia Sandu devine președinte a Republicii Moldova, având susținerea masivă a oamenilor din diasporă, dar și a celor din interiorul țării.
