Regiunea în care trăim este profund alarmată de războiul care a escaladat și nu știm când se va încheia. Faptul că majoritatea copiilor, inclusiv de la vârste fragede dispun de tablete, calculatoare, acces la internet, duc la aceea că vor afla, și nu întotdeauna din surse credibile, despre ceea ce se întâmplă, vor simți spaimă, îngrijorare, neînțelegere a lucrurilor sau pur și simplu nu vor înțelege ce se întâmplă. De aceea, părinții nu vor fi scutiți de întrebările – daca vă va sau nu război.
Psihologul Cezara Dilevschi vine cu sfaturi importante pentru copii de orice vârstă, despre ceea ce se întâmplă și vine cu sugestii despre cum le vorbim copiilor despre război și dacă suntem în pericol.
Cum le vorbim copiilor despre ce se întâmplă? Sigur vor auzi de la știri, colegi.
1. Nu le spuneți neadevăruri. Răspunsurile ar trebui sa fie la întrebarea: Va fi război?
– Da există acest pericol, dar nu știm nimic cu certitudine. Sperăm că nu.
2. Menajați-vă propria stare de anxietate. Nu ascundeți, arătați că sunteți îngrijorați și ca veți depăși împreună situația.
3. Răspundeți la orice întrebare, scurt, clar, dar fără teorii fantastice și “da dacă” .
– Ceva de genul: La moment nu se întâmplă în țara noastră nimic. Nu știm sigur.
Există riscuri? Da. Dar sperăm că vom depăși.
4 . Nu faceți pericole imaginare nici dvs., nici copilului nu-i permiteți. Focusați-vă pe rutină, realitate, raționalitate.
5. Nu vă uitați la știri în fiecare 5 minute.
6. Nu mergeți pe la magazin cu aprovizionări multe și hârtie de wc. Așa s-a făcut și când a început pandemia. A fost inutil. Astăzi băncile nu aveau Cash, nici bancomatele, toți scot bani! Nu creați panică!
7 . Încercați să respectați rutina dvs. și a copilului. Faceți lucruri ce va focusează atenția în altă parte.
8. Încercați să fiți aproape de grupul de suport.
9. Oferiți sprijin celor din Ucraina necondiționat. Oferiți , dăruiți.
10. Exercițiile de restructurare cognitivă, relaxarea musculară nu a anulat-o nimeni.
11. Aveți mare grijă ce vorbiți în prezența copilului la telefon. El tot aude și vede. Rămâneți echilibrați când vorbiți la telefon sau priviți știrile.
12. Dacă mă îngrijorez și eu? Da!!! Dar gestionez și nu las ca pericolele imaginare la moment să mă invadeze.
Psihologul a reprodus dialogul pe care l-a avut cu fiica sa, care se află în clasele primare.
Dialog cu Sofia:
– Va fi război ?
– Posibil scumpa, nu știu sigur, nu depinde de noi, în Ucraina deja s-a început. Deocamdată oamenii pașnici doar sunt speriați, dar se țintește în niște obiecte anume, nu peste populație pașnica .
– Va fi și la noi?
– Nu știu, nu pot sa-ți spun. Nimeni nu știe.
– Mi-e frică.
– Și mie draga mea. Dar suntem împreună. Vom depăși și acest moment. Vrei să ajutam familii din Ucraina? Am o prietena… Încep să povestesc.
– Da vreau. Are copii?
– Da , de vârsta ta!
– Minunat .
– Va fi rău?
– Nu știu, dar sigur nu va fi bine, dar nici așa de rău pâna unde crezi.
Ok.
Asta e tot ce ar trebui să știe un copil.
Rămânem calmi, suporteri, pilon de siguranță.
