20 ianuarie: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătorile de iarnă au ajuns la final în Republica Moldova
Botezul Domnului (Boboteaza, 6/19 ianuarie) încheie, alături de sărbătoarea Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7/20 ianuarie), perioada celebrării Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Proorocul, Sfântul Ioan Botezătorul este cel care L-a botezat pe Mântuitorul lumii în apele Iordanului, moment în care Sfânta Treime S-a arătat pentru prima dată oamenilor.
Misiunea pe care a avut-o Ioan Botezătorul a fost aceea de a vesti apropierea lui Mesia şi de a boteza în râul Iordan pe cei care se pocăiau, relevă preotul Ciprian Apetrei într-un articol de pe ziarullumina.ro.
„Mijlocitor al legii şi „propovăduitor al pocăinţei”, „sfeşnic şi înger”, Sfântul Ioan Botezătorul este proorocul care închide cartea Vechiului Testament şi o deschide pe cea a Noului Testament.
„Cel mai mare om născut din femeie, simbolul martirilor şi al misionarilor, rămâne în tradiţia Bisericii ca Mergătorul-înainte al lui Hristos, cel care Îl prezintă lumii pe Mielul lui Dumnezeu, Răscumpărătorul păcatelor omenirii”.
Sfântul Proroc Ioan s-a născut în familia preotului Zaharia, după cele mai multe izvoare de atestare, la Ein-Karem, la aproximativ 10 kilometri de Ierusalim.
Naşterea minunată a Sfântului Ioan a fost profeţită de Îngerul Gavriil într-o arătare în timpul slujbei oficiate la templu de tatăl Sfântului Ioan.
Mama sa, Elisabeta, înaintată în vârstă şi fără copii, deoarece nu putea să aibă urmaşi, era descendentă a seminţiei lui Aaron.
Zaharia, tatăl său, nu a crezut în cuvântul îngerului şi, drept pedeapsă, a rămas mut.
Naşterea lui Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea Naşterii lui Iisus. Sfinţii Părinţii socotesc naşterea Înaintemergătorului ca „minunea ce merge înaintea Minunii” şi o privesc ca treaptă pe care se urcă înţelegerea celor ce vor vedea naşterea cea peste fire, din cea bătrână şi stearpă din neamul lui Aaron, pentru a se sui apoi la vederea cea preaminunată a naşterii Celui mai presus de fire din Fecioara Maria.
Pe când era încă nenăscut, la salutarea Mariei, Maica Domnului, Scriptura Noului Testament consemnează că pruncul (Ioan) a săltat în pântecele mamei sale.
Iată cum se adevereşte că Ioan apare ca prooroc şi prieten al Mirelui, iar ca Înger al întrupării el depăşeşte timpul.
Sfântul Ioan îşi începe propovăduirea în pustiu, acolo îşi botează ucenicii şi „glasul lui strigă în pustiu” (Is. 40, 3).
Ducea o viaţă de renunţare, era îmbrăcat cu haine din păr de cămilă, mânca miere de albine şi lăcuste şi se ruga mereu.
A fost un exemplu pentru primii asceţi ai creştinismului şi pentru monahism.
Ioan Botezătorul este Înaintemergătorul Domnului, cel care a pregătit calea şi mulţimile pentru primirea lui Mesia, Iisus Hristos.
Mesajul principal pe care îl transmitea Ioan era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor!”
Cei care renunţau la păcate erau botezaţi în Iordan.
Botezul acesta are şi o semnificaţie eshatologică, prevestind, aşa cum însuşi proorocul spunea, botezul cu „foc şi Duh Sfânt”, pe care îl aducea Cel Care va veni după el, Hristos-Domnul.
În predicile sale l-a criticat, în mod repetat, pe regele Irod Antipa pentru faptul că s-a căsătorit cu Irodiada, fosta soţie a fratelui său vitreg, Filip. Aceasta i-a atras întemniţarea.
La o petrecere cu mulţi oaspeţi, Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în faţa tatălui său vitreg, iar Irod Antipa i-a promis orice.
La îndemnul mamei, fata a solicitat capul Sfântului Ioan Botezătorul. Fiind ucis, capul i-a fost adus Salomeei pe tavă.
Trupul lui Ioan Botezătorul ar fi fost dus de susţinătorii săi în oraşul Samaria.
Conform tradiţiei, Ioan a fost înmormântat în Samaria. Istoricii Rufinus şi Teodoret arată că mormântul său a fost profanat în timpul împăratului Iulian Apostatul, în 362, o parte dintre moaşte fiind arse. Cealaltă parte a fost dusă în Ierusalim, apoi în Alexandria, unde, la 27 mai 395, a fost aşezată în biserica ce îi poartă numele.
Despre capul Sfântului, Nichifor şi Simeon Metafrastul spuneau că ar fi fost îngropat separat, în fortăreaţa Machaerus ori chiar în palatul lui Irod din Ierusalim.
Astăzi, capul Sfântului se află la Roma. Fragmente din moaşte se găsesc şi în Biserica Coptă, la mănăstirile dintre Cairo şi Alexandria.
Şi în Bucureşti, la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare-Victoria”, se află o părticică din moaştele Sfântului.
Sfântul Ioan Botezătorul reprezintă modelul de priveghere, de rugăciune, de pocăinţă şi de trezvie duhovnicească, de trezire a sufletului din moartea păcatului şi de ascultare a cuvântului lui Dumnezeu.
Pr. Ciprian Apetrei mai scrie că haina din păr de cămilă purtată de Ioan vorbeşte despre pocăinţa necesară pentru dobândirea mântuirii. Totodată, veşmântul purtat de Sfântul Ioan mărturiseşte asprimea vieţii dusă de acest prooroc.
