”MAI întâi banii, apoi securitatea”- un text scris de Alina Zbancă, fostă șefă a Serviciului informare și comunicare cu mass-media la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
În ultima perioadă siguranța în traficul rutier este un subiect tot mai discutat, iar accidentele cu decese ce s-au produs au intensificat sentimentul de îngrijorare în societate. În loc să comunice despre măsuri întreprinse, să organizeze campanii de sensibilizare și să caute soluții, MAI e în continuare tăcut și superficial în abordare.
Nu e suficient să scoți fizic câte un polițist la trecerile de pietoni și să crezi că prin asta ai rezolvat problema accidentelor rutiere cu implicarea pietonilor. Nu sunt nici oameni suficienți și nici impact necesar. Nu e vina Poliției. E vina celor care stau în funcții mari și poartă pe umeri “grea povară”. Instalarea camerelor video pe traseele naționale, orașe, localități este o alternativă a factorului uman (care lipsește, sau care din păcate este coruptibil din cauze bine cunoscute).
Experiența altor state arată clar eficiența acestor sisteme de monitorizare care ajută la prevenirea și reducerea accidentelor rutiere, la combaterea criminalității și nu doar. Dar, pentru ca acest concept să se extindă, să fie modernizat, dezvoltat la nivel de țară, nu este suficient doar cuvântul “digitalizare” în comunicatele MAI, mai e nevoie ca acest obiectiv să fie prioritatea Guvernării și desigur, e nevoie de oameni pregătiți, cu expertiză în domeniu, de analize și studii.
“Experimentele” în domeniu securității rutiere continuă. Se face una, se spune alta și aparent avem oameni “smart” la Ministerul Afacerilor Interne, care habar nu au de domeniile gestionate și care au un scop bine determinat: cât mai multe amenzi pentru șoferi și interese financiare personale bine ascunse în “transparență”. În public MAI se laudă cu mari realizări și cu agenda digitalizării pentru 2023, în umbră, MAI admite ilegalități și grave încălcări ale regulamentelor interne și ale legii.În perioada iulie – septembrie, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI a efectuat o procedură de achiziție care a trezit multe semne de întrebare, atât angajaților, cât și agenților economici a căror participare la licitație a fost blocată de conducerea acestei instituții, prin diferite metode.
Aceasta a modificat caietul de sarcini în așa fel, încât la licitație a corespuns un singur ofertant. Obiectivul acestei proceduri a fost necesitatea extinderii și modernizării Sistemului de supraveghere a circulației rutiere (Proiect inițiat în anul 2020), prin crearea a 21 de posturi (8 posturi noi și 13 din cele existente urma să fie modernizate). Conform contractului de achiziții, toată tehnica necesară, serviciile, lucrările de instalare și punere în funcțiune a acestor camere de monitorizare din Chișinău, dar și din Republică urma să fie livrate/prestate până la finalul anului 2022. Mai exact, conform legii și regulamentelor în termenii stabiliți, STI trebuia să recepționeze de la Agentul economic utilajele testate,configurate/lucrările de instalare efectuate/camerele certificate metrologic și ghidurile de utilizare – înainte a să fie efectuată plata. Așa spune legea, dar legea nu e pentru toți, atunci când există interese ascunse în echipa de “minți digitalizate și moderne”.
Totuși, conducerea Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, a făcut excepție de la lege și a trucat anumite procese necesare/acte semnate și alte documente care confirmau că serviciul/produsul a fost prestat, doar ca să asigure procedura de plată din bugetul Statului, a sumei de 20.743.160.00 lei, în luna decembrie 2022. În realitate, în ziua când banii au ajuns în contul agentului economic, tehnica necesară nu era recepționată de STI, nici un post din cele 21 nu erau instalate, funcționale și testate, fapt care ne comunică despre o gravă încălcare a legislației. Cu atât mai mult, nici până în prezent aceste lucrări nu sunt finalizate. În schimb pe hârtie, este indicat altceva, iar oamenii implicați în această schemă încearcă să spele toate urmele.
Chiar și în auditul pe domeniul STI, efectuat recent, problema acestei achiziții a fost semnalizată, doar că asta nu a generat acțiuni de clarificare a situației. Despre acest subiect cunoaște ministra, responsabilii de la Guvern, oameni din conducerea Președinției, dar și alte instituții importante ale Statului. Dacă s-a intervenit în vederea verificării acestui caz nu se cunoaște.
Cert este, că zilnic se fac acțiuni pentru mușamalizarea cazului și se depun eforturi enorme pentru ca acesta să nu ajungă subiectul unui dosar. Cetățenii care cunosc despre această situație, angajații MAI care sunt martorii acestor ilegalități speră că CNA, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, dar și alte instituții cu funcții de control se vor autosesiza pe acest caz și vor iniția o anchetă amplă care să stabilească toate circumstanțele.
Dacă MAI este un promotor al transparenței, al respectului de lege și generator de securitate (nu haos) ar fi bine să comunice într-un comunicat oficial despre această achiziție suspectă și să probeze neimplicarea factorilor de decizie în abaterea respectivă.
