Aerul din cameră contribuie din plin la confortul și sănătatea noastră. Un aer foarte umed conduce deseori la apariția mucegaiului și altor elemente care dăunează sănătății. Pe de altă parte, un aer foarte uscat poate cauză o serie întreagă de neplăceri.
În lunile de vară umiditatea aerului este de peste 65% – putând ajunge uneori chiar aproape sau peste 80% – apare astfel disconfortul termic accentuat tocmai de această umiditate extrem de ridicată.
În lunile de iarnă, în schimb, umiditatea este de cele mai multe ori sub 50% – putând chiar să scadă sub 30%, punct în care aerul atât de uscat poate ridica probleme serioase de sănătate.
Umiditatea optimă a aerului se situează în intervalul 50-60%
Iată câteva semne care îți arată că nivelul de umiditate este foarte redus:
1. Sinusuri iritate și înfundate
2. Simptomele alergiilor
3. Pielea uscată
4. Creșterea încărcării electrostatice a atmosferei pe care o resimți pe haine, păr, mobilier
5. Mâncărimi la nivelul gâtului și/ sau al ochilor
Atenție: pe lângă toate aceste simptome, o umiditate scăzută poate să agraveze simptomele unei răceli sau gripe!
Efectele aerului uscat asupra obiectelor din casa
Nici obiectele din locuință nu se simt prea bine când aerul e uscat: lemnul începe sa capete fisuri, la fel vopseaua și izolațiile, iar praful se va depune mult mai repede.
De ce scade umiditatea din aer și cum o putem măsura
Umiditatea relativa este cea care ne arata viteza cu care apa se evapora de pe un corp si reprezinta ceea ce trebuie sa masuram atunci cand vrem sa aflam cat de umed sau de uscat este aerul dintr-o incapere. Daca nivelul umiditatii relative este mic, de exemplu, apa se va evapora mai rapid si vom avea curand senzatia de aer uscat. Nivelul optim, la care organismul se simte confortabil, este situat undeva intre 40% si 55%, pe continentul european, dar in functie de regiune si de anotimp, valorile pot fi diferite.
Nivelul umiditatii scade atunci cand pornim sistemele de incalzire, de aici si vechea recomandare de a tine un vas cu apa pe calorifer, incat sa nu ne mai simtim gatul uscat si nasul infundat.
Efectele aerului uscat asupra sanătății
Cele mai afectate sunt persoanele predispuse la alergii respiratorii, dar si bebelusii, care au pielea foarte sensibila, motiv pentru care folosirea umidificatorului sau a altor metode de crestere a umiditatii (pana la aproximativ 60%) in camera acestora este extrem de importanta. In prezenta aerului uscat, mucoasele bebelusilor nu se mai umezesc corespunzator, efectele mergand pana la aparitia unor alergii sau a bronsitei. De altfel, studiile arata ca cele mai intalnite probleme de sanatate in cazul copiilor sunt cele respiratorii, bronsita acuta – boala inflamatorie a cailor respiratorii, cu actiune de scurta durata – fiind prima pe lista.
Aerul uscat la interior are si alte efecte neplacute, printre care congestia nazala (nasul infundat), strans legata de temperatura si umiditatea aerului din incapere, senzatia de uscaciune la nivelul pielii, ochilor si cailor respiratorii, iritatiile pielii si agravarea unor afectiuni respiratorii precum astmul, sinuzita si bronsita. Aerul uscat se numara si printre cauzele imbatranirii premature a pielii, alaturi de expunerea prelungita la soare, lipsa unui somn odihnitor si alimentatia necorespunzatoare.
