Proteste ingenioase au loc în toată lumea. Oamenii nemulțumiți încearcă pe toate căile să se facă auziți, folosind tot ce au la îndemână. Am făcut selecție a celor mai ”trăsnite” forme de protest care au avut loc atât la noi, cât și în alte țări – fie că au folosit ouă, cerneală, hârtie igienică, verde de briliant sau rahat.
Protest ”cu ou în cap”
Eric Zemmour, candidat de extremă dreapta la președinția Franței, a avut parte de un moment jenant. Pe 12 martie 2022 un bărbat i-a spart un ou în cap chiar în momentul în care ieșea dintr-o mașină pentru a ajunge la un eveniment de campanie.
Zemmour, editorialist şi vedetă de televiziune, cunoscut pentru luările sale de poziție extreme şi limbajul critic împotriva imigraţiei, a feminismului sau a islamului, încearcă să se plaseze ca principal contracandidat al președintelui Emmanuel Macron, însă deși inițial s-a bucurat de o popularitate peste candidata tradițională a extremiștilor francezi, Marine Le Pen, el a început să scadă în sondaje.
Protest ”cu cerneală”
Pe 24 ianuarie 2022, liderul Partidului AUR din România a trecut și el printr-un moment deloc plăcut. George Simion a fost stropit cu cerneală de un protestatar supărat.
Protest ”cu hârtie igienică”
Pe 24 octombrie 2017, în fața Primăriei Chișinău a avut loc un protest inedit ”cu hârtie igienică”. Un grup de părinți din cadrul Asociației „Părinți Solidari” au cerut astfel autorităților locale să asigure grădinițele cu hârtie igienică și detergenți. Părinții erau nemulțumiți că li se cere să dea bani pentru aceste materiale strict necesare.
Protest cu ”găleata de lapte”
Nu a scăpat de situații neplăcute nici fostul ministru al Finanţelor, Octavian Armaşu. Pe 30 septembrie 2016 acesta a primit o găleată de lapte în faţă. Incidentul s-a întâmplat chiar în preajma Casei Guvernului. Unul dintre participanţii la miting, Andrei Donică, s-a apropiat pe la spate de ministrul care tocmai trecea pe alături şi a turnat peste acesta o căldare de lapte.
Protest ”cu verde de briliant – zelionkă”
Un alt protest inedit a avut loc pe 6 aprilie 2021. Atunci, membri ai Partidului „PACE” l-au stropit cu o verde de briliant pe Tudor Tutunaru, vicepreședinte al raionului Sângerei, membru al Platformei Demnitate și Adevăr, care s-ar fi vaccinat cu Pfizer, vaccin care era destinat în mod prioritar medicilor care luptă în prima linie. Acțiunea celor de la Partidul „PACE” a fost făcută în semn de protest.
Protest ”cu un vas de toaletă” la CNA
Pe 28 ianuarie 2016, activistul Anatol Mătăsaru, cunoscut pentru protestele sale ”cel puțin diferite”, a șocat după ce a mers în în fața Centrului Național Anticorupție cu un vas de toaletă și un mulaj de fecale. Acesta și-a dat pantalonii jos și s-a așezat apoi pe WC. Acesta a protestat astfel în ajunul Zilei Profesionale a Procuroului.
Pe 2 martie 2015, Anatol Mătăsaru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, cu o perioadă de probă de 3 ani după ce în 2013 a instalat în faţa procuraturii din Chişinău macheta unui penis pe care era pictată fața unui politician. Mai mult, în 2011 acesta s-a prezentat în fața instituției purtând o mască de porc, animal, care în opinia lui, îi reprezintă pe ”Porcurorii corupți”.
Protest ”cu fecale” – operațiunea ”băliguța”
Mai veche, dar deosebită este și acțiunea de protest ”cu fecale” organizată în fața sediului PLDM acum câțiva ani. În seara zilei de 11 octombrie 2015, peste 3 tone de fecale au fost vărsate pe scările sediului Partidului Liberal Democrat din Moldova de către o autospecială.
Isprava a fost filmată, iar clipul încărcat pe Youtube cu mesajul „Aceasta este doar începutul. Vrem miliardul înapoi.”
Protest ”cu pancarte și lozinci creative”
Când vine vorba de proteste, în special cele care se dau împotriva politicienilor sau a demnitarilor sus-puși, oamenii sunt extrem de ingenioși la lozinci creative care ating orgoliul acestora.
Descoperă câteva dintre cele mai amuzante pancarte de la protestele din Piața Victoriei, din București, organizat de români împotriva Ordonanței de Urgență a Guvernului din România, care împiedica lupta anti-corupție și unde au cerut demisia Guvernului de atunci, condus de Sorin Grindeanu.
Care e limita dintre ”dreptul de a protesta” și ”moralitate”
Acest aspect a fost discutat relativ recent de jurnaliștii Europa Liberă cu mai mulți experți, vedeți o secvență mai jos.
Europa Liberă: Dar protestatarul în momentul în care nu este băgat în seamă, el se apropie tot mai mult de limită. Cazuri celebre – omul care i-a turnat chișleag ministrului sau să ne amintim de celebrul Mătăsaru, care a ales niște forme extravagante de protest împotriva nelegiuirilor care i s-au făcut lui personal și, în general, în societate. Iată, modalitatea de protest, cât îi de morală, amorală, etică, nu știu ce, asta-i la discreția protestatarului sau iarăși legiuitorul, polițistul, cel care ia act, stabilește și el dacă îi etic sau nu, dacă a depășit sau nu limita?
Alexandru Postică, expert la Promo-LEX: „Nu, noi vorbim acum despre mijlocul de protest care îi aparține absolut în totalitate protestatarului, organizatorului; noi vorbim de acele marje și acel triplu test care a fost dezvoltat pe parcursul anilor, inclusiv de către jurisprudență și, de fapt, ar trebui să fie aplicat și de către autorități.
Deci, limitarea să fie prevăzută de lege, să fie proporțională și necesară. Acestea sunt trei elemente care trebuie să fie luate în considerare de orișicare persoană, reprezentant al autorității publice, când intenționează să pericliteze desfășurarea unei întruniri. Legea, dacă vorbim de primul test – limitarea să fie prevăzută de lege –, legea prevede expres în art. 8 care sunt acele temeiuri, adică să nu fie îndemnuri spre război, spre ură, instigare la discriminare, folosirea armelor, bunăoară.
Chestiunea cu moralitatea, da, ea este prevăzută, dar ea a fost criticată de multe ori, este prevăzută cumva ordinea publică și moralitatea, dar aici vorbim deja de o chestiune foarte subiectivă, pentru că pentru cineva un lucru este amoral, iar pentru altcineva este un lucru firesc. Și de aceea există al doilea și al treilea test, ce țin de proporționalitate și necesitate. Adică, care este necesitatea să blocăm desfășurarea unei întruniri? – prima întrebare. Dar cât de proporțională este aceasta? Și acum haideți să vă răspund și la întrebarea Dvs., că protestatarul vine cât mai aproape de gard. Bine, și o să vină la gard, bine, o să afișeze pe gard o pancartă, ce se va întâmpla, va face nefuncțională autoritatea? Cum poate această acțiune duce la nefuncționalitatea unei autorități?
Și aici inclusiv cetățeanul cu chișleagul pe care Dvs. l-ați menționat, deci este o acțiune evident provocatoare și care contravine totalmente ordinii publice. Acesta este un caz separat, până la urmă, dar haideți să vedem dacă autoritatea sau persoana în cauză care a fost victimă a depus suficientă diligență ca să rezolve problema cetățeanului.
Or, anume asta a fost culmea disperării, acesta și este rolul autorității, ca persoanele să nu ajungă la nivelul respectiv încât să ia o piatră și să strice un geam, ca să fie cât mai transparent, să explice care e poziția, de ce s-a adoptat o anumită decizie, dar nu alta. De exemplu, trebuie să explice care a fost motivul.”
