Procurorul General, Alexandr Stoianoglo face declarații de presă. Acesta anunță că Procuratura Generală va propune spre aprobare un proiect de lege care va presupune pedepse mai dure pentru șoferii prinși băuți la volan.
”În decurs de 30 de zile, cei băuți la volan să primească sentința. Iar în cazul celor care au urca băuți al volan, fără urmări grave să primească pedepse mai grave. Totodată, propunem instituirea interdicției opririi nejustificate a conducătorilor auto. Totodată, cerem racordarea legislației normelor internaționale . Cine va urca beat la volan și va produce accidente cu urmări grave, mijlocul de transport va fi confiscat”.
Puteți vedea mai jos nota informativă la proiectul de lege anunțat astăzi de procurorul general, Alexandr Stoianoglo
1. Condiţiile care au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmărite
Prezentul proiect de lege, elaborat de către Procuratura Generală este rezultatul evaluării mecanismului normativ existent în partea reglementărilor penale, care vizează conducerea vehiculului în stare de ebrietate, fiind constatată o ineficiență în aplicarea fiabilă a sancțiunilor penale respective.
O problemă actuală cu care se confruntă societatea și care trebuie evidențiată în mod deosebit este problema securității în transport și problemele conexe ale acesteia.
Fiind condiționată de o serie de factori cum ar fi: disciplina participanților la trafic, calitatea instruirii și nivelul de disciplină a conducătorilor mijloacelor de transport ș.a., precum și reglementările legislației în vigoare din acest domeniu – securitatea în transport poate fi asigurată numai prin aplicarea eficientă a unui complex de măsuri.
Or, eficacitatea sistemului de impunere a legii penale în perioada anilor 2019- primul semestru a anului 2020 a demonstrat ineficiență în legătură cu prevenirea și combaterea infracțiunilor de acest gen, totodată, având loc criminalizarea excesivă a cetățenilor.
Astfel, în urma efectuării unei analize statistice s-a stabilit că, pe parcursul anului 2019 de către instanțele de judecată au fost examinate 3314 cauze penale, dintre care 3184 cazuri au fost soldate cu adoptarea sentințelor de condamnare, 110– sentințe de încetare și 20 persoane achitate.
În perioada a 6 luni a anului 2020, au fost examinate de către instanțele de judecată 1268 cauze penale, dintre care – 1218 au fost pronunțate sentințe de condamnare, 36 sentințe de încetare și 14 persoane achitate.
Analiza efectuată denotă faptul că, îmbunătățirea eficienței legii și a sistemului de justiție nu poate avea loc doar prin incriminarea unor fapte, fiind necesară sporirea gradului de conștientizare socială a siguranței rutiere la nivel național.
Or, majorarea indicilor statistici privind numărul infracțiunilor de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică atestă ineficiența mecanismului actual de a curma acest fenomen, exclusiv prin incriminarea acestor fapte.
Scopul proiectului de lege este de a perfecționa cadrul legislativ reieșind din problemele constatate în vederea prevenirii și combaterii acestui fenomen, care în ultimii ani, în pofida criminalizării excesive și a cheltuielilor judiciare suportate de către stat, nu se minimalizează.
Prin prisma modificărilor, operarea cărora se propune, tindem spre atingerea următoarelor rezultate:
- creșterea gradului de securitate socială;
- reducerea numărului accidentelor rutiere și a caracterului grav al acestora, prin îmbunătățirea disciplinei participanților la trafic;
- dezvoltarea și îmbunătățirea capacităților operaționale ale organelor de drept;
- excluderea din circuitul traficului rutier a persoanelor, care conduc vehicule în stare de ebrietate alcoolică sau în stare de ebrietate produsă de droguri şi/sau de alte substanţe cu efecte similare, fie cu grad minim sau cu grad avansat, pe un termen de la 6 luni până la 3 ani, sau prin anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, inclusiv aplicarea sancțiunii arestului contravențional.
2. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Securitatea traficului rutier prezintă un interes public major, fapt pentru care asigurarea securităţii în aspectul dat este o obligaţie pozitivă a statului.
Unitatea de transport reprezintă o sursă de pericol sporit, conducătorul auto având obligaţia de a respecta anumite reglementări impuse de autorităţi întru evitarea riscurilor rezultate din utilizarea autovehicolelor.
Așa cum s-a menționat supra, securitatea în transport poate fi asigurată numai prin aplicarea eficientă a unui complex de măsuri.
De remarcat că, ordinea publică și securitatea cetățenilor constituie o prioritate principală a Guvernului, or, Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin Hotărârea nr.636 din 11 decembrie 2019, stabileşte drept obiectiv prioritar constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră eficientă şi durabilă, ce include organizarea domeniului siguranţei rutiere din punct de vedere strategic şi instituţional, crearea unui sistem eficient de management în domeniul siguranţei traficului rutier, implementarea sistemelor automatizate de supraveghere şi aplicare a amenzilor în traficul rutier, precum şi creşterea gradului de conştientizare a siguranţei rutiere la nivel național.
De asemenea, reprezintă o prioritate și pentru toate instituțiile statului, în special a organelor de aplicare a legii, activitatea cărora fiind axată pe apropierea de comunitate, pregătirea antiinfracțională a cetățenilor şi perfecționarea sistemului de ordine şi securitate publică.
Respectiv, tendinţa organelor de drept de combatere a numărului accidentelor rutiere şi faptelor ilicite în domeniul siguranţei rutiere este în continuă perfecţionare.
În context, menționăm, că în scopul responsabilizării participanţilor la trafic, în vederea conformării la prevederile normelor de siguranţă rutieră, în vederea neadmiterii derogării de la normele stabilite, manifestate inclusiv prin conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, se impune necesitatea intervenirii la nivel legislativ, de instituire a unui mecanism eficient de combatere a acestui flagel, nu prin criminalizarea societății, care rezidă în proceduri penale de lungă durată, costuri nejustificate (de personal, de timp, financiare etc.), care s-au dovedit a fi ineficiente, dar prin proceduri simple și timp redus de examinare, punându-se accentul pe aplicarea obligatorie a măsurilor complementare în procedurile contravenționale, care în plan de prevenție sunt mai efective, decât măsurile represive prevăzute de Legea penală.
Această abordare corespunde și principiilor de umanizare a politicii penale a statului, având în același timp și o eficiență mai mare în diminuarea numărului accidentelor rutiere.
Accidentul de circulaţie rutieră, în sine, deşi nu constituie totdeauna o infracţiune, de multe ori, cauzele producerii acestuia constau în nerespectarea prevederilor legale, în special: conducerea mijloacelor de transport sub influenţa băuturilor alcoolice ori a altor substanţe, ori cu alcoolemie peste limita legală, fapte incriminate la art.2641 din Codul penal.
Totodată, observăm, că potrivit art.264 din Codul penal, în fiecare caz, de încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, fie ca încălcarea a cauzat din imprudenţă o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, fie vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, fie decesul unei persoane, sau a două sau mai multor persoane,
starea de ebrietate este prevăzută ca agravantă și, în toate cazurile, se sancționează cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Respectiv, în scopul instituirii unui mecanism punitiv eficient la acest compartiment, prin proiectul de lege se propune, la art.264 în dispoziția alin.(2), alin.(4) și alin.(6), la final, după sintagma „starea de ebrietate”, să fie completat cu textul „ , sau care nu deţine permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport”, circumstanțe care actualmente, se regăsesc în art. 2641 din Codul penal.
Având în vedere consecințele survenite la art.264 din Codul penal, urmare a încălcării regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, săvârșită în stare de ebrietate, considerăm judicioasă această propunere.
În același timp, dat fiind modificările menționate, propunem excluderea art. 2641 din Codul penal și modificarea art.233 din Codul contravențional, prin includerea și refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, precum și aplicarea în fiecare caz obligatoriu a sancțiunii – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
În acest sens, menționăm legislația altor state cum ar fi a Ucrainei (art.130 Cod contravențional), a Federației Ruse (art.12.26 Cod Contravențional), care reglementează refuzul de a trece examenul medical în calitate de contravenție și nu de infracțiune, reieșind din pericolul social redus al faptei. De remarcat că, în decursul anului 2019 și pe durata primului semestru al anului 2020 pe această categorie de infracțiuni au fost emise 547 sentințe, dintre care 496 au fost sentințe de condamnare.
Modificările propuse în sancțiunea art.233 din Codul contravențional pun accent pe aplicarea, în fiecare caz obligatoriu, a sancțiunii complementare – privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept, excluzând din traficul rutier, în așa mod, persoanele care conduc vehicule în stare de ebrietate alcoolică sau în stare de ebrietate produsă de droguri şi/sau de alte substanţe cu efecte similar, fie cu grad minim sau cu grad avansat.
Totodată, propunem și modificarea sancțiunii contravenționale a art.233 din Codul contravențional, prin introducerea sancțiunii alternative – arestul contravențional pe un termen de până la 15 zile, care este mai efectiv atât sub aspect preventiv, cât și ca durată a procedurilor, implicarea resurselor umane și financiare, logistice etc.
Mai mult, în prezentul proiect se propune și: a) revizuirea limitelor gradului minim a concentrației de alcool în sânge care va fi de la 0,3 g/l la 0,8 g/l și, respectiv, a gradului minim al concentrației de alcool în aerul expirat care va fi de la 0,15 mg/l până la 0,5 mg/l; b) sporirea pragului inferior pentru gradul avansat al concentrației de alcool care va fi de 0,8 g/l în sânge şi de 0,5 mg/l în aerul expirat.
Totodată, se propune a reglementa în Codul contravențional, similar Codului penal starea de ebrietate, pentru a respecta principiile de individualizare a sancțiunilor în raport cu fapta contravențională săvârșită.
Astfel, Codul contravențional se completează cu articolul 151 cu următorul cuprins:
„Articolul 151. Starea de ebrietate
- Prin stare de ebrietate se înţelege starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, droguri şi/sau alte substanţe cu efecte similare.
- Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sînge de la 0,3 pînă la 0,5 g/l sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 pînă la 0,3 mg/l.
- Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sînge de la 0,5 g/l şi mai mult sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l şi mai mult.”
Menționăm, că modificările propuse vor contribui la decriminalizarea socială, vor absolvi statul de cheltuieli de judecată nejustificate, dar, în același timp, va oferi posibilitatea excluderii din circuitul traficului rutier a persoanelor, care conduc vehicolul în stare de ebrietate alcoolică sau în stare de ebrietate produsă de droguri şi/sau de alte substanţe cu efecte similare, fără a admite survenirea consecințelor prevăzute la art.264 Cod penal.
De asemenea, se propune dezincriminarea faptei prevăzute de art.2642 din Codul penal, cu stipularea, corespunzătoare, a răspunderii contravenționale (introducerea în CC a art.2331) și instituirea unor sancțiuni descurajante, argumentele invocate în cazul art.2641 din Codul penal, specificate mai sus, fiind valabile și în acest caz.
Conform prevederilor articolului 25 alineatul (3) din Constituţie, reţinerea nu poate depăşi 72 de ore. Luând în consideraţie că, fapta contravenţională se caracterizează printr-un grad de pericol social mai scăzut decât infracţiunea şi măsurile de constrângere aplicate în procesul contravenţional, chiar dacă sunt similare celor din procesul penal, trebuie să fie aplicate în modul corespunzător. Totodată, actualmente, potrivit prevederilor articolului 435 alin.(2) din Codul contravențional, reţinerea persoanei de până la 24 de ore, este posibilă doar în baza hotărârii instanţei de judecată şi doar în două situaţii:
- până la examinarea cauzei contravenţionale – persoanei suspectate de săvârşirea unei contravenţii pentru care sancţiunea prevede arestul contravenţional;
- pentru a identifica persoana şi a clarifica circumstanţele contravenţiei – persoanelor care au încălcat regulile de şedere a cetăţenilor străini şi apatrizilor în Republica Moldova, regimul de frontieră sau regimul punctelor de trecere a frontierei de stat.
Actualmente este problematică punerea în aplicare a acestui mecanism, iar finalitățile măsurii de constrângere – reținerea, nu pot fi atinse. Potrivit normei indicate, reținerea persoanei mai mult de 3 ore (până la 24 ore) este posibilă doar cu atorizația judecătorului de instrucție, respectiv, persoana trebuie adusă în decurs de 3 ore de la reținere în fața judecătorului de instrucție care se va expune dacă este sau nu rezonabilă extinderea reținerii până la 24 ore. Perioada scurtă de timp în cursul căreia urmează să fie obținută încheierea judecătorului de instrucție, face practic inoperantă această măsură de constrângere. Opinăm pentru excluderea condiției obținerii autorizației judecătorului de instrucție, or, perioada de până la 24 ore se referă, în principal, la componențele contravenționale sancțiunea cărora prevede posibilitatea aplicării arestului contravențional, care ține de competența exclusivă a instanței de judecată.
De asemenea, art.440 CC se completează cu alin.(43), care instituie interdicția opririi nejustificate a vehiculului de către agentul de circulație, decât în situația încălcării vădite de către conducătorul mijlocului de transport a regulilor circulației rutiere, fapt care va fi consemnat în procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă.
Prevederea are drept scop excluderea utilizării abuzive de către agenții de circulație a opririi de serviciu, decât în situația admiterii de către conducătorul vehiculului a încălcării evidente a Regulamentului circulației rutiere.
3. Fundamentarea economico-financiară
Implementarea proiectului de lege nu presupune alocări sau cheltuieli financiare suplimentare din contul mijloacelor bugetare.
4. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Proiectul de lege se va încorpora perfect în sistemul legislativ în vigoare, iar adoptarea acestuia va determina consolidarea cadrului normativ existent.
5. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Procuraturii (directoriul „Transparenţă”, compartimentul ,,Transparenţă decizională”).
