Persoanele care au probleme cu kilogramele în plus sau cele cărora le sunt interzise anumite alimente din motive de sănătate se confruntă deseori cu problema ”poftelor alimentare”, unii reușesc să le controleze, alții nu. De ce?
Haideți să ne lămurim: Ce semnale primește creierul
Cred că vi se întâmplă și vouă să treceți pe lângă raftul unui supermarket și imediat să salivați doar simțind mirosul sau observând produsele preferate pe raft.
Semnalele senzoriale legate de alimente pot fi greu de ignorat și nu sunt declanșate doar de gust sau miros – publicitatea sau logo-urile pe care le folosesc anumite branduri de produse te pot tenta la fel de mult.
Când îți este foame, hormonul numit grelină stimulează creierul, ceea ce înseamnă că observi mai mult semnalele pe care le primește creierul la vederea mâncării. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, cum creierul nostru acordă mai multă atenție semnalelor pentru alimentele nesănătoase – celor cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi – decât celor pentru alimente sănătoase, atunci când ne este foame. În studiile în care fotografiile cu alimente cu conținut ridicat de calorii au fost prezentate participanților, s-a constatat că semnalele au provocat răspunsuri anticipative la pofta de mâncare, cum ar fi salivarea, pofta și dorința de a mânca.
Toate acestea cumulate înseamnă că proprietățile de atragere a atenției a alimentelor bogate in calorii pot reprezenta o provocare semnificativă pentru persoanele care încearcă să piardă în greutate – în special dacă dieta lor este foarte restrictivă și acel lucru le provoacă frecvent senzația de foame.
Într-o notă pozitivă, este posibil să te „antrezi” să ignori semnalele tentante. Un studiu a arătat că participanții care au fost învățați să ignore semnalele primite la vederea alimentelor cu conținut caloric ridicat au consumat mai puține astfel de gustări decât cei care au fost instruiți să le acorde atenție.
De ce mâncărurile interzise sunt mai tentante
Dieta implică adesea „renunțarea” la alimente pe care le savurezi cu plăcere, în încercarea de a reduce aportul de calorii. Dar dacă ni se spune să renunțăm la un aliment care ne face plăcere, cercetătorii au descoperit că ne va fi poftă să îl consumăm – și chiar avem o dorință mai mare de a consuma alimentul interzis decât dacă nu ne-am impune să nu îl includem în alimentație.
De exemplu, să presupunem că îți impui să nu mănânci ciocolată timp de o săptămână. În acest caz, atunci când vei vedea ciocolată, îți vei dori mai mult să consumi acest aliment, decât dacă nu ți-ai fi impus acest lucru. În plus, dacă cedezi și mănânci ciocolată, ai tendința să consumi o porție mai mare decât în mod obișnuit.
Toate acestea înseamnă că, deși prin dietă încerci să renunți la anumite alimente care provoacă îngrășarea dar îți plac, răspunsul comportamental și cognitiv la privare poate genera pofte alimentare mai puternice.
Efectul indiferenței
Atunci când încerci să pierzi în greutate, alimentele pe care ar trebui să le consumi și momentul în care ar trebui să faci acest lucru sunt de obicei stabilite printr-un regim sau un plan alimentar. De aceea, este important ca planul alimentar pe care îl urmezi să ia în calcul faptul că semnalele fiziologice ale foamei măresc riscul de supraalimentare. Cu alte cuvinte, nu trebuie să te înfometezi.
O altă problemă legată de regulile de dieta este că doar o mică încălcare – o felie de tort, de exemplu – este suficientă pentru a-ți crea percepția că nu mai are rost să continui dieta. Acest lucru se datorează faptului că apare efectul de indiferență, adică ai impresia că dacă tot ai încălcat regulile dietei, nu are rost să mai continui, ba chiar ai tendința să consumi și mai multe alimente nepermise. De fapt, este o abordare greșită, deoarece o simplă greșeală nu înseamnă că ar trebui să renunți la tot progresul făcut până la momentul respectiv și la obiectivele pe care ți le-ai stabilit.
În termeni reali, consumul câtorva calorii suplimentare este puțin probabil să aibă un impact major asupra unei diete, dar astfel de greșeli pot avea un impact psihologic mai mare. „Eșecul” dietei poate provoca emoții negative, cum ar fi vina sau stresul, ambii fiind factori care pot provoca supraalimentarea.
De ce ar trebui să ții cont când începi o dietă? Trebuie să iei în calcul faptul că va trebui să renunți la anumite alimente care îți plac, pentru că au un conținut ridicat de calorii. Această situație îți poate provoca pofte alimentare și se poate întâmpla să cedezi în fața tentațiilor. Cât timp consumul de alimente nepermise nu devine un obicei, astfel încât să pericliteze dieta, nu ai de ce să renunți în fața primului obstacol.
Rata de creștere a obezității înseamnă că tot mai mulți oameni trebuie să apeleze la diete pentru a pierde în greutate. Cu toate acestea, înțelegerea modului în care funcționează creierul și recunoașterea efectelor psihologice ale dietei te pot ajuta să recâștigi controlul asupra poftelor alimentare.
