Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a adresat astăzi Curții Constituționale un demers prin care solicită interpelarea avizului Comisiei de la Veneția, în privința sesizării cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului din Legislatura a X-a.
În avizul Comisiei de la Veneția din vara anului 2019, Comisia de la Veneția stipula că Parlamentul nu poate fi dizolvat dacă există o majoritate formalizată, gata să-și asume actul Guvernării.
În document, Greceanîi menționează că:”Democraţia şi regimul democratic se caracterizează prin anumite trăsături esenţiale, iar fundamentul acesteia este pluralismul politic şi principiul majorităţii. În aceste condiţii, exprim reticenţa în raport cu intenţia Preşedintelui Republicii Moldova de a iniţia procedura dizolvării Parlamentului, manifestată prin Sesizarea nr. 71 f. din 29 martie 2021 cu privire la constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a”.
În demers, președintele Parlamentului, mai afirmă că:
În contextul enunţat, dat fiind impactul major al speţei atât pentru societate, cât şi pentru statul de drept, în vederea obţinerii unei opinii echidistante, de înaltă calificare în chestiuni constituţionale, marcată prestigios de lipsa emoţiilor politice, consider eminamente necesar şi Vă solicit respectuos interpelarea avizului amicus curiae al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei în privinţa subiectului relatat în Sesizarea nr.71 f/2021.
Remarc faptul că, în situaţii reprobabile, Republica Moldova a apelat la înalta expertiză a Comisiei pentru obţinerea avizelor amicus curiae asupra unor chestiuni de drept constituţional comparat şi internaţional, în special subliniez Opiniile nr.954 din 24 iunie 2019, şi nr.886 din 19 iunie 2017.
Finalmente, exprim apelul spre edificarea unui stat de drept, în spiritul unui proces, a unei opere comune a autorităţilor publice centrale, a puterii locale autonome şi a fiecărui cetăţean în parte. Or, numai prin manifestarea unei voinţe adevărate de a trăi într-un stat de drept acesta va exista şi va putea fi considerat ca atare”.
Menționăm că în data de 1 aprilie, președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi a cerut secretarului general al Consiliului Europei Pejeinovic Buric să intervină în medierea pretinsului conflict între președinta țării Maia Sandu și Parlament. Greceanîi susține că acțiunile șefei țării ar fi o tentativă de violare a obligațiilor sale constituționale.
Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, face referire la adresarea președintei Maia Sandu la Curtea Constituțională cu scopul stabilirii circumstanțelor pentru dizolvarea Legislativului.
Greceanîi afirmă că șefa țării ar fi recurs la aceste acțiuni în pofida faptului că deputații și-ar fi exprimat în mod repetat dorința de învestire a unui nou Guvern.
Amintim că, la 15 aprilie, Curtea Constituţională urmează să examineze sesizarea ce ţine de circumstanţele dizolvării Parlamentului. PSRM, dar şi Pentru Moldova, au scris Curţii că „nu există temeiuri juridice pentru dizolvarea Parlamentului” şi că în Parlament există o majoritate parlamentară, deşi au eşuat cele două tentative de numire a unui Guvern, motiv pentru care, conform Constiuţiei, poate fi dizolvat Legislativul.
