Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova privind desemnarea Nataliei Gavriliță la funcția de Prim-ministru, depusă de deputații PSRM, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski.
Potrivit magistraților CCM, în baza Decretului contestat, Natalia Gavrilița a solicitat votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.
”Pe 11 februarie 2021, Parlamentul a examinat solicitarea candidatului la funcția de Prim-ministru și nu a susținut-o. Astfel, prin respingerea solicitării de învestitură a Guvernului, Decretul contestat s-a consumat. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că actele consumate nu pot fi supuse controlului de constituționalitate”, a menționat Curtea.
Așadar, Curtea Constituțională a reținut că sesizarea este lipsită de obiect şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Această hotărâre face și mai clară situația cu privire la eventualitatea unei alte decizii în așteptare a Curții Constituționale și anume dizolvarea Parlamentului, care potrivit constituționaliștilor va fi, cu o probabilitate foarte mare, tot în favoarea președintelui țării.
Doar că, deși CCM îi va dezlega mâinile Maiei Sandu în ceea ce ține de dizolvarea Parlamentului, Legislativul nu va putea fi dizolvat în următoarele, cel puțin, 60 de zile, întrucât deputații și-au asigurat fotoliile prin instituirea stării de urgență în țară până în data de 30 mai.
Președintele țării însă ar mai avea un as în mânecă – atacarea la CCM a instituirii stării de urgență, care potrivit constituționaliștilor ar fi fost adoptată contrar constituției.
Expertul în drept constituţional Teodor Cîrnaţ susține că, dacă Curtea Constituţională va fi sesizată pe subiectul instituirii stării de urgenţă în Republica Moldova, există şanse mari că Înalta Curte o va declara neconstituţională.
Teodor Cîrnaţ a explicat că un Guvern în demisie, precum este Guvernul Ciocoi, nu are atribuţii de a iniţia procedura de instituire a stării de urgenţă. Din acest motiv, deputaţii au iniţiat procedura respectivă.
Însă, potrivit expertului, deputaţii nu au drept de iniţiativă în ceea ce priveşte introducerea stării de urgenţă.
”În conformitate cu Legea cu privire la stare de urgenţă, asediu şi război, avem doar doi subiecţi care pot iniţia introducerea stării de urgenţă. Aceşti subiecţi sunt preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul plenipotenţiar. Dacă unul din aceste subiecte nu are competenţe depline pentru a cere iniţierea introducerii stării de urgenţă, atunci preşedintele Republicii Moldova are astfel de competenţe. Vedem că ceea ce s-a întâmplat în Parlament, neavând o hotărâre bine argumentată, s-a purces la delegarea dreptului de introducere a stării de urgenţă unor deputaţi. Astfel de delegări nu sunt prevăzute de lege”, a afirmat Teodor Cîrnaţ.
Președintele țării, Maia Sandu,a declarat că deocamdată nu va ataca la Curtea Constituțională modalitatea prin care a fost instituită stare de urgență, dar nu este exclus acest lucru, în funcție de cum se va acționa în contextul combaterii pandemice.
Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi are o retorică similară opoziției din Parlament și spune că starea de urgență ar fi fost instituită pentru a amâna dizolvarea Parlamentului. Astfel, Usatîi menționează că starea de urgență ar putea fi prelungită cu încă o lună, adică și în toată luna iunie.
Mai mult, potrivit lui Usatîi, Igor Dodon ar intenționa prelungirea stării de urgență prin vot în Parlament, pentru amânarea cu încă o lună a scrutinului parlamentar anticipat.
”Dacă Curtea Constituțională decide dizolvarea Parlamentului, alegerile pot avea loc nu mai târziu de 90 de zile de la data semnării decretului de dizolvare. Din acest motiv a fost introdusă această stare de urgență de 60 de zile, astfel încât alegerile să fie organizate în lunile septembrie-octombrie. Ca scenariu de rezervă mai au posibilitatea prelungirii cu o lună a stării de urgență”, a spus Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
Astfel, Curtea Constituțională va fi, din nou, un factor important în ceea ce ține declanșarea alegerilor anticipate, inclusiv poate clarifica prin anumite decizii constituționale și perioada când alegerile anticipate vor avea loc, dacă cineva se va încumeta să atace la CCM instituirea stării de urgență.
Amintim că, majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR a votat miercuri, 31 martie, pentru instituirea stării de urgenţă în Republica Moldova, până pe 30 mai. Prim-ministrul interimar, Aurel Ciocoi, a explicat că Guvernul a venit cu această propunere din cauza dinamicii negative din ultima perioadă privind evoluţia pandemiei COVID-19.