Specialiștii de la ce centrul Expert-Grup au efectuat o analiză economică și sanitară despre ce s-ar întâmpla în cazul instituirii unui lockdown pentru o lună. Astfel, experții au ajuns la concluzia că instituirea stărui de urgență în țară ar salva peste o mie de vieți, iar alte peste 49 de mii de persoane nu se vor contamina.
Impactul lockdown-ului asupra situației sanitare
perioada de lockdown (17 martie – 16 mai 2020) și perioada pe care o denumim post-lockdown care constituie o lună după 2 săptămâni de la eliminarea lockdown-ului (după eliminarea restricțiilor și trecerea perioadei de incubație a virusului, a avut loc o creștere rapidă a numărului de infectări și decese) .
Rezultatele estimărilor denotă faptul că lockdown-ul din 2020 a permis reducerea numărului de infectări noi cu 20%, iar a deceselor – tocmai cu 45%. Dacă extrapolăm aceste cifre la situația din 2021 și luăm în considerație prognozele privind numărul de infectări și decese pentru următoarele 30 zile, putem estima că introducerea lockdown-ului ar putea duce la micșorarea numărului de cazuri noi de la circa 12,3 mii, iar cel mai important – va permite salvarea a circa 287 de persoane.
”Aceste cifre se referă strict pentru următoarele 30 de zile, timp în care prognozăm că, în lipsa implementării lockdown-ului vor fi înregistrate alte 61,5 mii de îmbolnăviri și 1432 decese. Mai mult decât atât, efectele lockdown-ului asupra diminuării răspândirii virusului și reducerea numărului de decese vor fi simțite și pentru următoarele luni deoarece scăderea numărului de infectări cu circa 12,3 mii în aceste 30 de zile va proteja altele 36,9 mii persoane cu care potențial puteau fi infectate în lanț (în ipoteza că, în medie, un infectat contaminează alte 3 persoane)”, se arată în cercetarea a experților de la Expert-Grup.
În cazul unui lockdown vor fi salvate peste o mie de vieți:
Având în vedere că ponderea deceselor în total cazuri, conform prognozelor pentru următoarele 30 de zile este de circa 2,3%, putem concluziona că vor fi evitate alte 849 decese. În total, introducerea unui lockdown de 30 de zile va permite evitarea contaminării pentru circa 49,2 mii persoane și va salva 1136 oameni.
Impactul lockdown-ului asupra situației economice
Estimarea impactului lockdown-ului din 2020 asupra situației economice este complicată de suprapunerea crizei pandemice cu alte două crize: încetinirea dinamicii economice care se observa încă din toamna anului 2019 și seceta din 2020 care a compromis o bună parte din producția agricolă și exporturi agro-industriale.
Respectiv, pentru a estima impactul net al lockdown-ului este necesar de „controlat” și toți alți factori care, la fel, au influențat (în mare parte negativ) dinamica economică din 2020.
Prin urmare, vom recurge la principalii indicatori macroeconomici care sunt disponibili cu frecvență lunară, pentru a analiza în ce măsură dinamica acestora a fost afectată anume în perioada lockdown-ului (17 martie – 16 mai 2020). Respectiv, pentru a estima impactul net vom compara evoluțiile de facto din aceasta perioadă cu evoluțiile prognozate în mod retroactiv care indică care ar fi fost dinamica acestora în lipsa lockdown-ului.
În primul rând, vom estima impactul lockdown-ului asupra încasărilor bugetare. În acest sens, vom analiza impactul asupra veniturilor din taxe și impozite (preponderent, TVA, accize și impozit pe venit), care sunt direct corelate cu nivelul consumului și a situației economice per ansamblu; vom analiza și impactul asupra încasărilor din contribuții de asigurări sociale și medicale obligatorii, care sunt direct corelate cu nivelul salarizării și ratei de ocupare în economie.
Estimările confirmă un șoc negativ, dar deloc dramatic, al lockdown-ului asupra ambelor surse de venituri. Astfel, în lunile cuprinse de lockdown (martie-mai 2020), încasările din impozite și taxe au fost cu 1.3 miliarde MDL mai mici comparativ cu nivelul estimat în cazul în care nu era lockdown.
În cazul contribuțiilor de asigurări sociale și obligatorii, încasările au fost cu 373 milioane MDL mai mici față de nivelul care putea fi încasat în lipsa lockdown-ului.
Astfel, putem constata că impactul net al lockdown-ului asupra bugetului public național este estimat la circa 1,7 miliarde MDL – calculat drept diferența dintre încasările de facto în perioada martie – mai 2020 și încasările care puteau fi în lipsa lockdown-ului. Totodată, nu constatăm un efect dramatic, iar dinamica din lunile următoare denotă o ameliorare vizibilă a încasărilor bugetare.
