Curtea Constituțională va examina astăzi, 16 februarie 2021, în ședință închisă, cererea PSRM de suspendare a decretului președintelui Maiei Sandu referitor la desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier.
CCM va veni cu o decizie despre cine, potrivit Constituției, va fi candidatul la funcția de premier, Natalia Gavriliță, desemnată prin decret de președintele țării, Maia Sandu, fie Marian Durleștenau, înaintată de către majoritatea PSRM-ȘOR.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu este obligată să poarte discuții cu majoritatea de deputați, dacă aceasta s-a constituit, cu privire la desemnarea prim-ministrului Republicii Moldova. Declarația îi aparține fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase
”Președintele poate refuza doar o singură dată candidatul, dar Maia Sandu a venit cu un alt candidat. Preşedintele nu poate să-şi impună opinia sa Parlamentului atâta timp cât Parlamentul are o majoritate capabilă să învestească un Guvern. Preşedintele intervine în momentul în care Parlamentul este incapabil să învestească un Guvern şi exact asta s-a întâmplat în R. Moldova”, a declarat Alexandru Tănase în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.
Preşedintele R. Moldova nu poate să desemneze un candidat la funcţia de prim-ministru, dacă în Parlament există o majoritate de cel puţin 51 de deputaţi capabilă să învestească un Guvern. Declaraţia a fost făcută de către fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.
”54 de deputaţi au formalizat o decizie de a sprijini alt candidat. În situaţia dată rolul preşedintelui activ în acest proces încetează şi poartă discuţii cu majoritatea parlamentară. Majoritatea parlamentară este cea care decide. Guvernul în fond nu este responsabil în faţa preşedintelui, ci în faţa Parlamentului, suntem o republică parlamentară clasică în acest sens. Dacă există o majoritate creată, preşedintele nu o poate ignora”, a declarat Tănase.
Și expertul în drept constituțional Teodor Cârnaț anticipează un eșec la CCM pentru președintele țării Maia Sandu. Menționând în același timp faptul că, dacă CCM își va anula propriile hotărâri, atunci va avea de înfruntat o lovitură de imagine.
”Curtea Constituțională ar putea să declare neconstituțional decretul Maiei Sandu, privind desemnarea repetată Nataliei Gavriliță la funcția de premier, deoarece nu are o marjă mare de acțiune, pentru că există o jurisprudență vastă unde este scris negru pe alb că, dacă s-a constituit o majoritate parlamentară, președintele este obligat să desemneze candidatul acestei majorități”, a precizat Teodor Cârnaț.
De aceeași părere este și constituționalistul Alexandru Cuznețov. Expertul menționează că, președintele țării, Maia Sandu, ar trebui să ia în calcul că, Republica Moldova este o țară parlamentară. Respectiv, voința unei majorități din Parlament este mai presus decât aspirațiile președintelui.
„Nu trebuie să uităm că avem o republică parlamentară. Ceea ce vrem să facem este un lucru și ceea ce spune legea este altul. Într-o republică parlamentară, dorințele președintelui înseamnă puțin. Șeful statului nu poate dicta parlamentarilor pe cine să numească premier. Legea își dictează propriile condiții. CCM nu poate lua o altă decizie decât să declare neconstituțional decretul Maiei Sandu” declară Cuznețov.
Este un fals când în spațiul public se afirmă că șeful statului are o putere mai mare decât Parlamentul la desemnarea premierului. Opinia îi aparține juristului și avocatului Ion Dron, care argumentează poziția sa făcând trimitere la Hotărârea Curții Constituționale din august 2020.
„Acest lucru nu este adevărat, iar drept dovadă este Hotărârea Curții Constituționale din august 2020 care spune că ponderea Legislativului în procedura de formare a Guvernului este decisivă în raport cu rolul președintelui republicii. În plus, în conformitate cu prevederile articolului 60 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova„, a explicat Dron.
O hotărâri a CCM din 1998 arată că ”o majoritate parlamentară înseamnă numărul de deputați ce constituie o majoritate absolută, adică jumătate plus unu din numărul total de deputați aleși în Parlament”, mai adaugă Dron.
De altă parte, fostul judecător la CCM, doctorul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, spune însă că, Maia Sandu mai are un as în mânecă, care i-ar putea aduce câștig de cauză la CCM. Este vorba despre faptul că, această majoritate nu a fost oficializată în mod legal.
„Noi nu avem nicio majoritate parlamentară. Că s-au colectat acele semnături, nu este nimic mai mult decât o colectare de semnături. O majoritate parlamentară poate fi creată între forţe politice şi fracţiune prin semnarea unui document, îşi asumă anumite angajamente şi anumite responsabilităţi. Votul fiecătui deputat se exprimă la şedinţele plenare – fie pro, fie contra. Iar pentru asta nu trebuie de colectat semnături. După consultările cu fracţiunile parlamentare, a înaintat din nou candidatura. Președintele are dreptul să înainteze aceeaşi candidatură, ceea ce a şi fost făcut. Cum va evolua situaţia vom vedea”, declară Osmochescu.
Amintim că Maia Sandu a anunțat joi, 11 februarie 2020, în cadrul unui briefing de presă că o înaintează pentru a doua oară pe Natalia Gavrilița la funcția de premier.
A doua zi, PSRM a atacat la Curtea Constituțională decretul emis de președintele țării, precum și a solicitat suspendarea acestuia. Totodată, PSRM a cerut conducerii Parlamentului să nu accepte convocarea ședinței pentru audierea persoanei desemnate pentru funcția de prim-ministru.
Majoritatea PSRM-ȘOR a înaintat-o pe Marian Durleșteanu la funcția de premier, fost ministru al Finanțelor și ambasador. Acest lucru s-a întâmplat în aceeași zi când Natalia Gavriliță își prezenta în plen programul de guvernare și Cabinetul de Miniștri, acumulând zero voturi în parlament.
