Ce urmează după prima tentativă eșuată de învestire a Guvernului Gavriliță?

Premierul desemnat Natalia Gavrilița a depus la Parlament programul de activitate al viitorului Guvern, dar și lista miniștrilor, anunță Serviciul de presă al Legislativului.

Biroul Permanent al Parlamentului urmează să se convoace în ședință pentru a stabili data ședinței plenare a Legislativului, în cadrul căreia urmează a fi supusă dezbaterilor componența Cabinetului de miniștri și Programul Guvernului.

Gavriliță a declarat că Executivul pe care îl propune este unul profesionist, dar speră să nu obțină vot de încredere în Parlament pentru a declanșa alegeri anticipate.

Deputatul PPDA, Dinu Plângău, susține că a doua oară, din punct de vedere constituțional, Natalia Gavriliță nu poate fi desemnată de Maia Sandu la funcția de premier.

”Conform Constituției, Președintele Republicii Moldova este obligat să înceapă procedurile din nou, asta presupune consultări cu fracțiunile parlamentare și desemnarea unui nou candidat”, afirmă Plângău.

Parlamentarul se întreabă dacă, poate fi înaintat același candidat la funcția de premier, care a fost respins la prima tentativă, iar răspunsul îl găsește în legea supremă.

”Cred că trebuie abordată această problemă foarte serios, întrucât, Curtea Constituțională din Republica Moldova s-a expus foarte clar, pentru a dizolva Parlamentul trebuie să fie epuizate procedurile constituționale. Constituția Republicii Moldova nu prevede scenarii politice prin care se încearcă blocarea intenționată a unor procese cu scopul de dizolvare a Parlamentului. Ipotetic, având o Constituție similară cu cea din România, Curtea Constituțională din Republica Moldova s-ar putea expune la acest capitol exact ca și Curtea Constituțională din România și anume că Președintele nu poate înainta aceeași candidatură de două ori, în caz contrar, Curtea nu va considera că toate circumstanțele de dizolvarea a Parlamentului au fost întrunite”, afirmă Plângău.

Totodată, Dinu Plângău, consideră că Președintele Republicii Moldova trebuie să țină cont de argumentele invocate mai sus și să încerce să evite scenarii interpretative care pot duce la amânarea dizolvării Parlamentului. Repectiv, probabilitatea ca Curtea din Moldova să facă trimitere la Hotărârea Curții Constituționale din România și să aplice aceleași mecanisme este foarte mare. Constituțiile noastre nu diferă prea mult la acest capitol, mai adaugă parlamentarul.

Plângă amintește că, Republica Moldova nu are precedente de acest gen, respectiv face trimitere la Constituția din România. Conform Hotărârii Curții Constituționale din România din 24 februarie, 2020, Președintele României nu poate înainta același candidat care a picat prima tentativă. Curtea Constituțională din România face trimitere la normele constituționale prin care explică că președintele are obligația constituțională de a desemna un candidat ce trebuie să aibă drept scop coagularea unei majorități în vederea formării unui Guvern. Ceva similar avem și în jurisprudența noastră.

 

Dosar Media

Ai o noutate?