Deși încă nu au trecut 100 de zile de la învestirea sa în funcția de președinte al Republicii Moldova, foștii parteneri, dar și cei din opoziție, nu au ținut cont de recomandarea de a fi mai ”duioși” în această perioadă cu Maia Sandu așa cum e firesc, or, să ne amintim că atât premierului, cât și președintelui i se acordă această perioadă ”de acomodare”.
Totuși ”de cine”, ”de ce”, ”pentru ce” este criticată Maia Sandu?
Primele critici au apărut exact în momentul învestirii. Să ne amintim că aceasta a fost dur taxată de socialiști pentru faptul că ar fi cheltuit ”prea mulți bani pentru ceremonia de învestire”.
Site-urile afiliate fostului președinte Igor Dodon au făcut copy paste la informația că ceremonia a costat ”de două ori mai scump decât acum patru ani, când în funcție a venit Dodon”.
Gardul de la Președinție este un alt subiect vehiculat pe larg. Maia Sandu a fost întrebată aproape la fiecare conferință de presă ”când scoate gardul?”. Și asta în condițiile în care, deși gardul nu e scos, totuși poarta de acces în curtea Președinției, acum este deschisă. Respectiv, nu mai este îngrădită posibilitatea cetățenilor de a se plimba pe acolo. Mai mult decât atât, Sandu a venit și cu un argument, de ce gardul nu poate fi scos atât de curând cum a promis.
„În procesul de reparație a acestei clădiri nu s-a dus o evidență clară. Înțelegem că gardul a fost reparat de Cancelaria de Stat, după care aceste lucrări au fost transmise la balanța Președinției. Nu s-a oferit o evidență pe articole și obiecte de cheltuieli, ceea ce este o problemă”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Maia Sandu mai este criticată de unii și pentru faptul că se află mai mult în vizite și deplasări de serviciu în afara țării, decât în interiorul ei. Președintele Republicii Moldova a reiterat interesul de a aduce cât mai mulți bani în Republica Moldova, adică de a obține și finanțare externă în rezultatul acestor vizite, totuși, așa cum observă un fost ministru de Externe, trebuie să fie atentă la faptul că deja politica externă a Republicii Moldova ar putea fi percepută greșit.
”Partenerii externi nu trebuie priviți ca pe niște bancomate”, susține Nicu Popescu, fost ministru de Externe al Republicii Moldova, care menționează că deplasările în afara țării și întâlnirile la nivel înalt sunt necesare ca o gură de aer pentru țara noastră.
”Evident, avem cazul fostului președinte care a eșuat în politica externă în pofida deplasărilor frecvente în străinătate. În acest caz nu deplasările propriu-zise erau criticate, cât incapacitatea de a utiliza aceste deplasări pentru a aduce niște beneficii țării. Este și asta o dovadă că discuțiile în persoană, capacitatea de persuasiune a unui președinte, dar și credibilitatea sa internațională sunt absolut indispensabile pentru a aduce beneficii țării. Deplasările propriu-zise nu sunt o garanție a succesului. Dar fără deplasări este ca și cum nici măcar nu ai încerca sa plantezi semințele care să dea roade pe viitor”, spune Popescu.
Sandu este criticată și pentru faptul că ”prin inacțiunea sa în problema extinderii complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk” ar permite ucrainenilor să lase Republica Moldova fără apă.
Fostul premier Ion Sturza o critică pe Maia Sandu pentru că nu a insistat la Kiev pe stoparea extinderii Hidrocentralei de la Novodnestrovsk. Sturza susține că Sandu a dat dovadă de lipsă de fermitate și exces de politețe în relațiile cu partenerul de la Kiev.
”Trebuie să o spunem direct, sonor și fără niciun echivoc – implementarea acestui proiect va duce la o catastrofă ecologică de proporții, la degradarea ireversibilă a râului Nistru. Lucru care va avea un impact dramatic asupra populației și economiei Republicii Moldova, întrucât Nistrul este principala sursă de apă atât pentru Chișinău, cât și pentru multe alte localități din Moldova. Ucrainenii au multe alte râuri, noi – doar Nistrul. Seceta din acest an a demonstrat o dată în plus cât de importante sunt sursele de apă”, notează Sturza într-o postare pe pagina sa de socializare.
Ex-premierul mai susține că autoritățile de la Chișinău nu trebuie să solicite expertize străine, dar trebuie să prezinte un refuz tranșant spus conducerii ucrainene.
”Politețurile recente de la Kiev, cu expertize ecologice din partea UE, sunt de pe poziția unui partener slab. Nu avem nevoie de expertize. Avem nevoie de un „Nu!” ferm împotriva ideii și intențiilor ucrainenilor de a ne distruge Nistrul”, mai scrie fostul premier.
Și nu în ultimul rând, Sandu este criticată și pentru faptul că ”nu-și asumă responsabilitatea pentru un guvern”, că ar fi tărăgănat intenționat numirea unui candidat la funcția de prim-ministru. Asta în condițiile în care legea stipulează clar principiul separării puterilor în stat: legislativă, executivă și judiciară. Aceste funcții nu au voie să se afle în aceeași mână.
Parlamentul, Guvernul conlucrează cu Președinția, dar în esență sunt independente una de cealaltă. Ceea ce înseamnă că Maia Sandu, deși numește un candidat, ea nu trebuie să se implice în activitatea guvernului și, respectiv, nu poartă răspundere pentru ”actul guvernării în sine”. Singurul lucru pe care-l poate face este să asigure o comunicare eficientă între cele trei puteri.
