Magistrații de la Curtea Constituțională examinează constituționalitatea legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Între timp, în fața Înaltei Curți mai mulți oameni protestează. Unii cer anularea legii, iar alții o susțin.
Sesizările depuse de deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, care au contestat Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
În timpul ședinței CCM, Octavian Țîcu a menționat că este inadmisibil ”ca absolvenții instituțiilor de învățământ cu predare în limba română să fie obligați să scrie și să vorbească în limba rusă, ei nici măcar nu o cunosc.”
Octavian Țîcu menționează că trebuie să pornim de la premisa ca ”de exemplu, un găgăuz sau un bulgar să poată vorbi limba de stat”. Întrebat de către ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, dacă este Republica Moldova pregătită să renunțe la utilizarea limbii ruse, Octavian Țîcu a menționat că ”trebuie să fie voință politică” și totul s-ar putea rezolva.
”Acest proiect de lege a fost supt din deget (…) există un cadru constituțional care trebuie respectat. Limba română este o limbă care ne dă nouă aceste justificativ de independență (…) minoritățile etnice trebuie îndrumate să cunoască limba de stat,” spune deputatul
În proiectul de lege, semnat de mai mulți deputați socialiști, se menționează că „limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică se folosește pe teritoriul republicii alături de limba de stat”.