Constituția Republicii Moldova prevede expres că președintele Republicii Moldova este obligat să înainteze un candidat la funcția de premier, spun în unison experții în drept constituțional. Reacțiile vin după ce Sandu refuză deocamdată să înainteze o persoană la funcția de șef al Executivului și face trimitere la o solicitare a PAS, la CCM, car ar urma să decidă dacă Parlamentul poate fi dizolvat cu votul a 2/3 din deputați.
Expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnaț declară că, potrivit legii, președintele țării este obligat să înainteze, în termen de 15 zile, un candidat la funcția de premier, după consultările cu fracțiunile parlamentare. Asta chiar dacă, partidele din Legislativ nu au ajuns la un consens între ele pentru a înainta un candidat la acest fotoliu. Potrivit expertului, Maia Sandu trebuia să facă acest pas imediat după ce, la data de 28 decembrie, au avut loc consultări cu deputații.
Totodată, expertul menționează că, Maia Sandu riscă cu propria funcția, dacă nu va prezenta Parlamentului un candidat la fotoliul de premier, indiferent dacă se vor găsi sau nu voturi în plen pentru susținerea candidaturii propuse.
”Maia Sandu, dacă nu înaintează un candidat la funcția de premier, atunci poate fi acuzată de încălcarea prevederilor constituționale. Și atunci când va ajunge la situația de adresare la CCM și se va cere de la Curte eliberarea unuia aviz referitor la faptul că nu s-a învestit un alt Guvern, precum că, Parlamentul nu a găsit un numitor comun la numirea unui nou Guvern, în aviz va scrie că: președintele Republicii Moldova, deliberat, nu și-a onorat obligațiunea constituțională. Aceasta înseamnă că a încălcat prevederile Constituției, respectiv, din punctul meu de vedere, e pasibil de a fi atras la răspundere politică, prin organizarea unui impiciment și suspendarea din funcție și poporul să îl revoce. Și în al doilea rând – răspundere penală. E posibilă atragerea la răspundere penală, dacă o persoană a mers la încălcarea prevederilor constituționale. Odată ce ai încălcat legea, trebuie să fii atras la răspundere, politică și penală. Toți suntem egali în fața legii”, mai adaugă Cîrnaț.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune că, textul Constituției nu conține nicio prevedere ce i-ar permite Președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv. Mai mult decât atât, lipsa înaintării unui candidat la șefia Guvernului de către președintele țării ar putea bloca declanșarea alegerilor anticipate. Juridic, de vină va fi șeful statului și nu Parlamentul.
”Din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate calificată, capabilă să învestească un Guvern, Președintele Republicii are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de Prim-ministru. În cazul în care președintele nu ar desemna un candidat pentru funcția de Prim-ministru in termen de 3 luni, dizolvarea parlamentului nu văd cum ar fi posibilă”, declară Alexandru Tănase.
Și expertul în drept constituțional Alexandru Arseni menționează că, Maia Sandu își pune în pericol propria funcție prin neexecutarea prevederilor Constituțioanle.
”Maia Sandu este obligată să înainteze un candidat la funcția de premier. Președintele nu este în drept să frâneze activitatea Guvernului. Dacă șeful statului nu înaintează un candidat la funcția de prim-ministru, înseamnă că nu-și îndeplinește obligațiile constituționale. Atunci, împotriva șefului statului poate fi pusă problema de suspendare din funcție pentru că încalcă prevederile constituționale.”, a spus expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni.
Menționăm că, potrivit Constituției, în sensul articolului 98 alin. (1) din Constituție, marja discreționară a Președintelui Republicii la desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de Prim-ministru.
În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.
În sensul articolelor 89 și 91 din Constituție, în cazul în care Președintele Republicii refuză să desemneze candidatul pentru funcția de Prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară formalizată, această situație trebuie soluționată prin prisma articolului 89 din Constituție, care prevede suspendarea din funcție și demiterea Președintelui Republicii. Pentru aprecierea faptului dacă refuzul Președintelui Republicii de a desemna candidatul pentru funcția de Prim-ministru, propus de majoritatea parlamentară, reprezintă o faptă gravă, în sensul articolului 89 alin. (1) din Constituție, trebuie avute în vedere următoarele elemente:
- a) dacă prin această faptă Președintele Republicii încalcă o prevedere din Constituție și/sau o Hotărâre a Curții Constituționale și
- b) dacă prin această faptă Președintele Republicii își încalcă obligația imparțialității și neutralității politice în procesul desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru.
