14 octombrie: Hram în condiții pandemice la Chișinău și Iași – cum are loc pelerinajul la Sfânta Parascheva
Vineri, 8 octombrie, la Iași, la ora 6:00, racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Paracheva, cunoscută ca „Ocrotitoarea Moldovei” a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană și depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne timp de o săptămână, până pe 15 octombrie.
Lângă racla cu sfintele moaște ale Ocrotitoarei Moldovei a fost așezată și o raclă cu sfintele moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul, cel a cărui canonizare a fost proclamată în 2018, a informat Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Pentru că se ține cont de contextul pandemic, slujbele obișnuite din aceste zile se desfășoară nu în Catedrală, ci în aer liber, într-o zonă special amenajată.
În curtea Catedralei Mitropolitane sunt luate măsuri pentru a se evita staționarea și orice fel de aglomerări de persoane.
Va exista un culoar unic de acces către sfintele moaște, pe unde va putea intra câte o persoană, cu respectarea distanței față de ceilalți pelerini.
După ce vor trece de baldachinul în care se află sfintele moaște, printr-un culoar separat, pelerinii vor fi îndrumați către ieșirea din zona Ansamblului Mitropolitan.
Credincioșii vor purta mască protectoare, iar cei care nu au una vor primi-o de la voluntari.
De-a lungul traseului pelerinilor vor exista și dozatoare automate cu dezinfectant pentru mâini.
În ziua Hramului orașului Iași, pe 14 octombrie, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, de la orele 9:30, pe un podium amplasat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. În zonă vor fi amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă și care, în număr restrâns, vor putea să intre în spații delimitate – astfel încât să nu se creeze grupuri mari de persoane și să se poată păstra distanța recomandată de autorități.
Slujba va putea fi urmărită și de la distanță pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în această zonă.
Pe 13 iunie 2021 s-au împlinit 380 de ani de când, prin străduinţa binecredinciosului Domn Vasile Lupu al Moldovei, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iași.
Chișinăul, Iașiul și Tiraspolul își sărbătoresc Hramul în aceeași zi
Interesant este că nu doar Chișinăul și Iașiul, capitala istorică a Moldovei, dar și orașul Tiraspol, capitala și centrul administrativ al regiunii transnistrene autoproclamate, își sărbătorește Hramul pe 14 octombrie.
La Chișinău, Hramul este sărbătorit pe 14 octombrie din anul 2001 și coincide cu sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, conform calendarului de stil vechi, de care se conduce Biserica Ortodoxă din Moldova.
Din 1991 şi până prin 2000, Chişinăul îşi sărbătorea Ziua Oraşului în a doua duminică a lunii octombrie, iar sărbătoarea a început să fie numită şi „Hram”. În 2001, așa s-a întâmplat, a doua duminică din luna octombrie a fost ziua de 14 octombrie, când se sărbătoreşte Acoperământul Maicii Domnului. Foarte mulți oameni au propus atunci ca ziua de 14 octombrie să rămână zi de Hram – fapt care a fost acceptat de municipalitate.
Sfânta Parascheva – Ocrotitoarea Moldovei (14/27 octombrie)
Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, „Ocrotitoarea Moldovei” şi protectoare în toate ţările ortodoxe din Balcani, este sărbătorită la 14 octombrie conform calendarului bisericesc ortodox de stil nou şi la 27 octombrie după calendarul bisericesc de stil vechi.
Sfânta Parascheva s-a născut în 1025, în Epivat (azi Boiadoş), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), pe atunci capitala Imperiului Bizantin.
Părinţii ei erau oameni de neam bun şi credincioşi, râvnitori spre cele sfinte şi destul de înstăriţi.
Îndrumată de Duhul Sfânt, foarte tânăra Parascheva – o adolescentă de 15-16 ani – şi-a părăsit părinţii şi „frumuseţea acestei lumi” şi s-a retras „în adâncul pustiei”.
În timpul vieţii ea a fost admirată pentru frumuseţea exterioară deosebită, dar, mai ales, pentru puritatea şi frumuseţea sufletului.
A trecut la cele veşnice la doar vreo 27 de ani, în Epivat, localitatea în care văzuse lumina zilei şi în care a fost îndrumată de Dumnezeu să se întoarcă.
Ştia şi motivul pentru care o face – să fie înmormântată în pământul ei.
Sfânta Cuvioasă Parascheva şi-a dat sufletul împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu. Dar a fost îngropată ca o străină, nimeni neştiind cine era – după ani, oamenii locului n-au recunoscut-o.
Dumnezeu, însă, a dorit s-o proslăvească: trupul Cuvioasei Parascheva a fost găsit neputred şi plin de mireasmă.
Moaştele ei au stat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Epivat vreo două sute de ani, săvârşindu-se multe semne şi minuni în jurul lor. Vestea despre ele s-a răspândit în toată Peninsula Balcanică şi în Asia Mică.
Mulţi credincioşi greci, bulgari şi valahi din aceste locuri se îndreptau spre Epivat pentru a se închina la cinstitele moaşte ale Cuvioasei Parascheva.
Pe urmă, în virtutea evenimentelor istorice şi invaziilor turceşti, moaştele Sfintei s-au păstrat la Tîrnovo, la Belgrad şi la Constantinopol, timp de sute de ani.
În anul 1641, după ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile către Patriarhia ecumenică din Constantinopol, cârmuitorul ei de atunci, împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei Parascheva.
Racla cu cinstitele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoţită de trei mitropoliţi greci. Apoi, de la Galaţi, moaştele Sfintei Parascheva au fost transportate la Iaşi.
Din 1641 moaştele Sfintei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană de la Iaşi, prin ele săvârşindu-se nenumărate minuni şi vindecări de boli.
Prima minune este păstrarea intactă a moaştelor – corpul sfintei, deşi a stat sute de ani îngropat în pământ, nu s-a deteriorat deloc.
Moaştele nu au nicio vătămare, deşi de nenumărate ori au fost strămutate dintr-o parte în alta, de la un popor la altul.
Aşezat în raclă, corpul Sfintei Parascheva arată precum cel al unui om viu care doarme.
„Dar pentru ca nimeni dintre cei curioşi şi necredincioşi să nu iscodească trupul ei, prea sfinţii episcopi, cu sfat de obşte, l-au sigilat în decursul anilor într-o îmbrăcăminte albă de fir, peste care au aşezat un voal de fir, i-au pus sub cap o pernă frumos împodobită, pe frunte o cunună de argint, iar pe piept o icoană cu chipul Sfintei Parascheva, pentru sărutare”, explica Arhimandritul Ioanichie Bălan în cartea “Sfintele Moaşte din România”.
Pelerinii sărută racla şi icoana, îşi ating fruntea şi mâna de mâinile sfintei.
Mulţi credincioşi au avut trăiri şi experienţe mistice unice şi absolut deosebite legate de Sfânta Parascheva.
Moaştele Sfintei Parascheva sunt cele mai popularizate în România, la racla ei închinându-se zilnic, într-un pelerinaj continuu, numeroşi credincioşi.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită la 14 octombrie întrucât generalizarea cultului ei s-a făcut, în catedrala mitropolitană din Iaşi, la 14 octombrie 1955. La eveniment au participat mai mulţi ierarhi români, precum şi reprezentanţi ai Bisericilor ortodoxe Rusă şi Bulgară.
